Membrii Comisiilor de mediu și transport din Parlamentul European vor discuta mâine proiectul de raport privind propunerea Comisiei Europene referitoare la parcul auto curat al companiilor.
Ca parte a Pachetului auto (decembrie 2025), Comisia Europeană a propus un Regulament privind vehiculele corporative curate (CCVR). Scopul noilor inițiative legislative este de a stimula cererea de mașini electrice prin stabilirea unor obiective de electrificare pentru mașinile de serviciu.
Propunerea introduce obiective naționale personalizate pentru ponderea autoturismelor și camionetelor cu emisii zero și scăzute înmatriculate de companiile mari începând cu 2030, excluzând în același timp IMM-urile din domeniul său de aplicare. Aceasta completează standardele existente privind emisiile de CO₂ pentru producători prin consolidarea cererii de vehicule mai curate și sprijinirea dezvoltării pieței second-hand pentru vehiculele cu emisii zero. De asemenea, subvențiile acordate companiilor pentru mașinile electrice și cu emisii scăzute vor viza pe viitor strict mașinile fabricate în UE.
Membrii vor discuta principalele amendamente depuse la proiectul de raport, inclusiv dispozițiile privind obiectivele și domeniul de aplicare, includerea bicicletelor electrice și a bicicletelor cargo, definiția conceptului „fabricat în UE”, măsurile de consolidare a pieței second-hand, echilibrul dintre neutralitatea tehnologică și prioritizarea vehiculelor cu emisii zero.
Regulamentul subliniază că flotele auto reprezintă 60% din înmatriculările de autoturisme noi și o cantitate disproporționată de emisii din cauza kilometrajului lor mai mare.
Marile companii, vizate în prima fază
Doar vehiculele înmatriculate de întreprinderi mari intră în domeniul de aplicare al viitorului regulament (întreprinderi cu cel puțin două dintre următoarele trei criterii: bilanț total de 25 de milioane de euro; cifră de afaceri netă de 50 de milioane de euro; sau > 250 de angajați). Deși întreprinderile mari reprezintă doar 0,16% din totalul companiilor, se estimează că acestea înmatriculează aproximativ 37% din totalul autoturismelor noi din UE. Mașinile cu emisii scăzute sunt definite ca mașini cu emisii de eșapament de la 1 la 50 g CO2/km, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/631. De obicei, vehiculele cu emisii scăzute sunt vehicule hibride plug-in (PHEV).
Țintele stabilite pentru România
Statele membre au obiective diferite bazate pe PIB-ul pe cap de locuitor, rezultând cinci grupuri țintă diferite. Conform propunerii formulate de Comisia Europeană, România este inclusă în ultima categorie, cea cu procentul cel mai mic care trebuie atins. Plasată alături de Ungaria, Polonia, Lituania, Letonia, Slovacia, Grecia, Croația Portugalia, România va trebui să aibă 31% din parcul auto corporativ fără emisii poluante (ZLEV - zero emission) și 17% cu emisii scăzute (ZEV - zero and low emission). În 2035, țintele care trebuie atinse sunt de 56%, respectiv 11%.
Regulamentul oferă flexibilitate deplină statelor membre pentru a decide ce măsuri de politică doresc să introducă (reforme fiscale, subvenții pentru achiziții etc.) pentru a-și îndeplini obiectivele.
Piața stimulentelor și evoluția achizițiilor
Companiilor mari ar trebui să li se solicite să fie lideri pe piața generală a electrificării. Atunci când companiile cumpără sau oferă în leasing o mașină, acestea beneficiază de avantaje fiscale care nu sunt disponibile cumpărătorilor privați (deduceri de TVA, amortizări și beneficii în natură). Potrivit unei analize realizate de Asociația Transport & Environment, cea mai mare federație europeană dedicată transportului curat și protecției mediului, în 23 din 27 de state membre, companiile primesc mai multe beneficii decât consumatorii privați pentru deținerea unei mașini electrice. Scutirea medie de impozit pe profit în UE este de 6.032 de euro/mașină electrică pe o perioadă de proprietate de patru ani, față de 332 de euro pentru consumatorii privați. Cele mai bune practici din statele membre arată că, apelând la stimulentele potrivite, adoptarea vehiculelor electrice de către companii poate crește rapid. Belgia și-a reformat fiscalitatea pentru mașinile de serviciu în 2021, eliminând treptat reducerile pentru mașinile diesel, pe benzină și hibride plug-in începând cu 2026 (cu o primă reducere deja în 2025). Acest anunț a dus la o creștere a numărului de vehicule electrice, cu rate anuale de creștere între 13 și 15 puncte procentuale. O rată de creștere similară poate fi observată în Danemarca, unde vehiculele electrice pentru companii sunt puternic favorizate din punct de vedere fiscal față de mașinile pe combustibili fosili. Aici, ratele anuale de creștere a adoptării lor au fost între 12 și 15 puncte procentuale în perioada 2022-2025. În Franța, care și-a reformat recent sistemul fiscal pentru mașinile de serviciu, ponderea vehiculelor electrice pe piața mașinilor de serviciu a crescut cu 7 puncte procentuale într-un singur an, arată analiza T&E.
Ce face statul român
În România, stimulentele acordate prin Programul Rabla Plus pentru achiziția mașinilor electrice și hibride vizează anul acesta doar persoanele fizice. Pe de altă parte, din 2026 mașinile electrice nu mai sunt scutite de plata impozitului perceput de autoritățile locale (impozit anual fix de 40 de lei), iar începând cu 1 mai, doar mașinile 100% electrice mai beneficiază de scutire de la plata parcării publice. Mergând pe ideea că toți participanții la trafic trebuie să contribuie la întreținerea drumurilor, nu este departe nici ziua când posesorii de mașini electrice vor plăti o taxă de drum calculată la numărul de kilometri parcurși anual, cel mai probabil. Taxarea mașinilor electrice în funcție de kilometri parcurși este deja un trend în Uniunea Europeană și nu numai. De exemplu, în Marea Britanie se va percepe o taxă de trei pence pe milă (undeva la 2 bani pe milă) pentru mașinile complet electrice și jumătate din această sumă pentru vehiculele hibride plug-in. Taxa este deja percepută în Austria și Țările de Jos, iar Germania ia în calcul introducerea ei, pentru a da numai câteva exemple. Argumentul că introducerea acestui impozit ar dăuna electrificării parcului auto nu este susținut, în condițiile în care costurile de operare față de motoarele cu combustie sunt foarte mici. La acest lucru contribuie acum și criza din Golf, care a scumpit puternic combustibilii.
Bani europeni pentru mașini europene
Eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili și limitarea banilor publici la vehiculele fabricate în UE se numără printre prevederile regulamentului care se pregătește. În articolul 4 din CCVR, Comisia Europeană propune eliminarea subvențiilor („sprijin financiar”) pentru mașinile de serviciu pe combustibili fosili. Un studiu anterior comandat de T&E a arătat că numai în cele mai mari cinci țări ale UE subvențiile pentru mașinile de serviciu pe benzină și motorină costă contribuabilii 42 de miliarde de euro în fiecare an.
În același articol, Comisia dorește să condiționeze orice formă de sprijin financiar pentru mașinile de serviciu la nivel național strict de vehiculele care sunt „Fabricate în Uniunea Europeană”. Sectoarele care beneficiază de bani publici ar trebui să promoveze producția locală și crearea de locuri de muncă.