Marian Siminică, directorul executiv al Institutului de Studii Financiare (ISF), a explicat în cadrul dezbaterii organizate pentru a marca debutul "Global Money Week" că pandemia demonstrează cât de importantă este educația financiară. De asemenea, el a arătat și de ce, pe lângă efectele grave ale crizei sanitare, putem să identificăm și câteva oportunități pe care România le-a fructificat, cum ar fi accelerarea procesului de digitalizare. "O oportunitate vine din segmentul digitalizării. Suntem într-un proces de digitalizare a întregii societăți, de aceea se pune în discuție și digitalizarea educației financiare. Sunt multiple avantaje și cred că digitalizând evenimentele de educație financiară avem posibilitatea să extindem foarte mult sfera de cuprindere, să ajungem la un grup țintă cât mai numeros”, a explicat directorul executiv al Institutului de Studii Financiare (ISF).
Rolul educației financiare s-a văzut deja în criză. Astfel, cei care au deprins anumite cunoștințe au reușit să gestioneze mult mai ușor momentele dificile. “Criza pandemică pe care o traversăm a ridicat o mulțime de provocări pentru fiecare dintre noi. Au fost consecințe financiare asupra bugetului personal pentru foarte multe familii, uneori chiar dramatice. S-a constatat că nivelul cunoștintelor financiare a fost principalul factor care a explicat de ce o parte a populației a fost capabilă să facă față cu ușurință mai mare, să fie mai rezilientă în perioada pandemică. De aici apare importanța, necesitatea dezvoltarii de programe pentru tineri prin care să dezvoltăm și să cultivăm obiceiuri financiare solide", a spus oficialul ISF. Directorul executiv al Institutului de Studii Financiare (ISF) este convins că programele de educație financiară au un mare succes în rândul studenților, iar asta explică și implicarea activă a Institutului de Studii Financiare în această direcție. “Am demarat proiecte de educație financiară, proiecte susținute online cu majoritatea universităților din România. Țin pe aceasta cale să le mulțumesc, pe de o parte, reprezentanților universităților pentru sprijinul pe care l-au oferit - și chiar entuziasmul - pentru a participa la aceste evenimente și, pe de alta parte, sprijinul pe care l-am obținut din partea asociațiilor profesionale din piață - UNSAR, UNSICAR, PRBAR -, companii de asigurări și societăți de investitii, care au desemnat reprezentanți să susțină prelegeri și exemple de bună practică studenților", a mai spus directorul executiv al Institutului de Studii Financiare.
Avantajele unei educații financiare solide
La rândul său Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara, a vorbit despre rolul digitalizării, dar și despre importanța dezvoltării programelor de cercetare și inovare din universități. În ceea ce privește educația financiară, acesta consideră că trebuie începută din timp și apoi aprofundată. “Încă din zona preuniversitară, educația financiară este una foarte importantă. Noi nu putem construi, începând de la 18 ani, pe un vid. Forumul Economic Mondial clasifica la un moment dat achizițiile personale ale viitorului din punct de vedere al tinerilor. Acestea se împart în: unele de alfabetizare, unele de reacții la situații complexe și altele de caracter. Acestea ar trebui să le dobândească, de-a lungul timpului, prin educație, un elev care parcurge toate treptele până la nivelul facultății. În cele de alfabetizare le includea: fiind abilități științifice, să înțeleagă mecanismul științific al tuturor lucrurilor care ne înconjoară, abilități de IT&C, de stăpânire a tehnologiei, fără de care constatăm că nu mai putem nici respira și chiar să scriem codurile viitorului în diverse domenii, și, atenție, abilități financiare”, a spus Marilen Pirtea.
Nevoia de noi reglementări
În cadrul discursului său, Marin Preda a prezentat și un program dezvoltat de instituția pe care o conduce care se adresează elevilor. „Noi am conștientizat că accesul tinerilor din mediul rural la educație este din ce în ce mai mult barat de discrepanțele, disparitățile economice. În Universitate lansăm în câteva săptămâni un program care se va numi “Sprijin educațional pentru elevii defavorizați”, prin care începând din vara aceasta vom selecta 60 de elevi în fiecare an între calasa a VII-a și a VIII-a, le vom asigura mentorat și diverse forme de sprijin pentru a intra la licee decente și după aceea, pe tot parcursul liceului până intră la facultate. Avem nevoie de sprijin din mediul privat pentru astfel de proiecte, pentru că în cinci ani de zile, cât înseamnă ajungerea la capăt a proiectului, vor fi câteva sute de elevi și Universitatea va pune resurse, dar nu putem să facem de unii singuri acest lucru”, a spus Marin Preda. Pentru reușita unor astfel de programe, ajutorul mediului privat este decisiv. În acest sens, Daniel David, rector al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca și președinte al Consiliului Național al Rectorilor, a susținut că este nevoie de o regândire a arhitecturii legislației pentrua permite companiilor să de implice activ în învățământ. Președintele Consiliului Național al Rectorilor spune că, în prezent, orice susținere care vine din mediul privat necesită o birocrație uriașă, care generează și riscuri, iar acest lucru îi face pe managerii din învățământ să fie reticenți la astfel de proiecte. “Mulți angajatori nu sunt încurajați să pună bani privați în universități pentru că nu au niște facilități fiscale reale, pentru a investi într-un învățământ dual de un anumit tip. Și poate și asta trebuie să gândim”, a declarat Daniel David. Totuși, cu toate eventualele limitări ale legislației, directorul executiv al Institutului de Studii Financiare (ISF), Marian Siminică, a subliniat că în ultimul timp a observat o colaborare mai strânsă între mediile profesionale și lumea academică, iar acest lucru este unul cât se poate de încurajator.
Cum se adaptează oferta educațională la piața muncii
Un alt aspect abordat de Daniel David, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, s-a referit la ce se poate face ca oferta educațională să răspundă pieței muncii, arătând și că firmele au responsabilitatea lor în pregătirea angajaților pentru pozițiile pe care aceștia le ocupă. “În relația universități-angajatori, trebuie înțeles că învățământul tradițional, și aici mă refer la licență, masterat și doctorat, este gândit pentru a avea o legătură cu piața muncii într-o anumită logică: Noi țintim în primul rând ocupații relativ stabile pe piața muncii. Altfel spus, nu țintim acele ocupații prin învătământul tradițional care sunt foarte dinamice, ci pe cele stabile, fiindcă și acreditarea unui astfel de program la nivel de licență, masterat, doctorat nu se face de pe o zi pe alta și nu îl începi și îl anulezi de pe un an pe altul. La nivel de licență urmărim să formăm profesioniști care se adaptează, se integrează bine pe piața muncii, la nivel de masterat țintim să generăm profesioniști care dinamizează piața muncii, iar la nivel de doctorat, profesioniști care schimbă piața muncii, vin cu noi paradigme. Trebuie înțeles că noi încercăm să le asigurăm absolvenților o serie de competențe: prin acest lucru înțeleg un ansamblu de cunoștințe declarative, procedurale și valori. Competențe și rezultate de învățare. Numai că, pentru ca aceste competențe să se transfere în rezultate și performanță conform fișei postului, este un rol fundamental pe care îl au firmele, să-și facă partea lor de job”, a mai spus Daniel David.
Stoparea migrației absolvenților, un obiectiv major
Prezent la dezbateri, Niculae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din București, a susținut că școala românească pregătește specialiști de calitate și a adus și dovezi în acest sens. De asemenea, el consideră că este nevoie de măsuri active care să oprească migrația forței de muncă bine pregătite. “Noi credem, iar aici cred că sunt de acord și colegii mei, că școala românească este bună. Și am aici trei indicatori: elevii premiați la olimpiadele internaționale, bătălia pentru absolvenții de liceu din partea universităților din străinătate și un indicator care nu prea ne avantajează: numărul mare de absolvenți care sunt angajați în străinătate pe specializările lor. Migrația specialiștilor români către alte state este dovedită de cifre. Între anii 2000-2015, din segmentul de vârstă 20-39 de ani, categoria tineri formați, au emigrat definitiv din țară 110.000 de persoane, ceea ce înseamnă 55,4% din total emigrări definitive, aceștia fiind specialiști pregătiți pe bani publici. Aici consider că trebuie să ne implicăm cu toții, și zic că reprezentanții mediului de afaceri și universitățilr, este bine să ne unim eforturile și să elaborăm politici educaționale și cele din doemniul muncii, pe care trebuie să le aducem în atenția decidenților politici astfel încât să-i stimulăm pe absolvenții de studii superioare să rămână în țară”, a explicat Niculae Istudor.