Ministerul Agriculturii nu a implementat în ultimii 20 de ani „Strategia naţională pentru combaterea deşertificării” şi nici nu a elaborat şi implementat o strategie naţională care să cuprindă întregul sistem de amenajări de irigaţii, desecare-drenaj şi combatere a eroziunii solului, în scopul prevenirii şi înlăturării acţiunii factorilor de risc, arată inspectorii Curţii de Conturi într-un raport de audit al performanţei cu tema „Prevenirea şi combaterea efectelor schimbărilor climatice în agricultura românească”. De asemenea, echipa de audit a constatat că la nivelul sectorului agricultură şi dezvoltare rurală nu a fost implementată o strategie naţională unitară.
„MADR este responsabil cu politicile din domeniul agriculturii, având un rol-cheie în politicile şi măsurile specifice sectorului, precum şi în cele asociate schimbărilor climatice, iar absenţa unei strategii unitare afectează coerenţa politicilor şi a măsurilor în domeniu. (...) În ultimii 20 de ani, Strategia naţională pentru combaterea deşertificării, degradării terenurilor a fost implementată într-o măsură redusă, cauzată în principal de neaprobarea Programului de punere în aplicare a Strategiei, a lipsei instrumentelor de implementare, a slabei capacităţi de cooperare intersectorială, cât şi a neconcordanţelor dintre programele propuse cu planurile comunităţilor locale.
din raportul de audit al Curții de Conturi
Irigăm după ureche
Cu toate că efortul financiar al statului pentru asigurarea apei pentru irigaţii a crescut semnificativ începând cu anul 2017, în urma acordării unor facilităţi financiare beneficiarilor, MADR nu a evaluat impactul măsurilor de sprijin şi, în consecinţă, nu se cunoaşte dacă acest efort se reflectă în creşterea producţiei agricole. Suprafaţa irigată rămâne redusă, reprezentând în anul 2021 doar 12,44% din totalul suprafeţei amenajate pentru irigaţii şi 35,23% din totalul suprafeţei funcţionale”, afirmă experţii Curţii de Conturi în documentul citat.
Cât de mult suntem afectați
Raportul arată că România este una dintre ţările membre UE afectate serios de deşertificarea solului şi că principalele regiuni geografice susceptibile la degradarea solului prin aridizare (secetă) şi posibilă deşertificare sunt:
- Câmpia de Vest, unde 1.497.560 de hectare se află sub risc de secetă şi deşertificare;
- Podişul Transilvaniei, unde doar 687.608 hectare sunt supuse riscului de degradare prin secetă şi deşertificare;
- Câmpia Română, Podişul Moldovei şi parţial Dobrogea prezintă riscul cel mai mare de deşertificare şi degradare prin secetă a solului, pe o suprafaţă totală de 8.312.706 hectare.
Împăduririle sunt reduse
Nici în sectorul de cercetare agricolă MADR nu a implementat o viziune strategică prin care să stabilească responsabilităţile, priorităţile şi temele de cercetare pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice şi adaptarea agriculturii la acestea. „La nivelul ministerului, aspectele privind schimbările climatice nu sunt gestionate în mod integrat şi coordonat de către o structură de specialitate. Nu există un inventar centralizat al terenurilor degradate şi nici un program pentru împădurirea acestora, cu toate că era o obligaţie impusă de lege. Având în vedere gradul redus de împădurire din perioada 2010-2022 (numai 1.021 de hectare de terenuri degradate împădurite şi preluate în fondul forestier naţional, până în anul 2015, după care nu au mai fost efectuate lucrări), experții Curții de Conturi au exprimat rezerve rezonabile cu privire la realizarea, până în anul 2035, a ţintei prevăzute în Codul silvic de împădurire a unor terenuri cu altă destinaţie decât cea silvică, în suprafaţă de două milioane de hectare”, susţine Curtea de Conturi. „În PNDR 2007-2013 se prevedea un procent optim pentru suprafaţa împădurită de la nivel naţional de 35% din teritoriu şi se menţionau schimbările climatice şi protecţia mediului ca justificare. Nivelul de împădurire, de circa 49.000 de hectare avut în vedere prin acest program, necesita un plan coordonat la nivel naţional pentru a sprijini implementarea măsurilor şi pentru asigurarea realizării indicatorilor asumaţi. Alocarea financiară finală, în urma revizuirilor programului, a ajuns să reprezinte doar 1,4% din alocarea iniţială, suprafaţa realizată prin proiectele de împădurire finalizate fiind de 50 hectare. În cadrul PNDR 2014-2020, măsurile prin care s-a promovat creşterea suprafeţelor împădurite şi crearea de perdele forestiere pe terenurile agricole au suportat diminuări ale alocărilor financiare în varianta 15 (2022) a PNDR cu 82,5% faţă de varianta iniţială (2015), iar suprafaţa prevăzută a fi împădurită s-a redus cu 81%, de la 9.130 de hectare la 1.700 de hectare”, afirmă experţii Curţii de Conturi.
„Nu au fost valorificate studiile de fundamentare care vizau realizarea de perdele forestiere de protecţie a terenurilor agricole, iar în perioada 2011-2021 s-au înfiinţat astfel de perdele forestiere de protecţie doar pe suprafaţa de 406 hectare”.
din raportul Curții de Conturi