Edilul și-a anunțat candidatura, ca independent, pentru scrutinul din 2024, susținând că așteaptă să vadă ce partide îl vor susține în această aventură. Sondajele de opinie arată că această prezumtivă susținere este atât de firavă, încât, chiar și în ipoteza în care Nicușor Dan ar reuși să adune suficiente voturi pentru a fi reales, în acest al doilea mandat pe care și-l dorește neapărat, va fi complet blocat de majoritățile din Consiliul General. Dacă la ultimele alegeri a reușit să coaguleze o majoritate formată din USR, PNL și PMP, de această dată, doar USR i-a mai rămas alături. În schimb, se preconizează, așa cum demonstrează cele mai recente cercetări sociologice, o opoziție de 72% în Consiliul General al Capitalei. Pe lângă opoziția PSD, a PNL și chiar a PMP, viitorul primar Nicușor s-ar lovi și de opoziția unor noi partide care vor face pragul electoral – AUR și PUSL.
Aflat la cel mai scăzut nivel de încredere înregistrat vreodată în sondajele de opinie, Nicușor Dan râvnește atât de mult la un al doilea mandat de primar general al Capitalei, încât este dispus să candideze fără susținerea niciunui partid. Într-o declarație de presă făcută la finalul săptămânii trecute, actualul edil și-a anunțat decizia de a candida pentru a doua oară ca independent, dar că nu refuză „susținerea partidelor care își doresc acest lucru”.
Conform ultimului sondaj de opinie CURS, la nivelul Capitalei, 61 la sută dintre cei chestionați sunt de părere că Bucureștiul se îndreaptă într-o direcție greșită. Doar 34 la sută dintre cei intervievați au răspuns că Bucureștiul se îndreaptă într-o direcție bună.
În schimb, edilul Nicușor Dan se bucură, la acest moment, de un nivel de încredere multă și foarte multă de 26 la sută. Însă, nivelul de încredere foarte puțină sau chiar deloc este de 72 de procente. Interesant este faptul că același procent l-ar obține partidele care nu-l susțin, în acest moment, pe Nicușor Dan pentru încă un mandat la conducerea Primăriei Capitalei.
Astfel, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru Consiliul General al Municipiului București, PSD ar obține 29 la sută din voturi, urmat de PNL cu 18 la sută din voturi. Pe locul al treilea, s-ar clasa USR, cu un scor de 16 la sută, iar pe locul al patrulea s-ar afla AUR, formațiunea condusă de George Simion putând obține 14 la sută din voturi.
De asemenea, Partidul Umanist Social – Liberal (PUSL) este citat cu 6 la sută din voturi, iar PMP cu 5 procente.
Un Consiliu majoritar ostil
Această evaluare proiectează, dacă nu noile majorități din viitorul Consiliu General al Capitalei, masa critică potrivnică lui Nicușor Dan, dacă acesta din urmă ar fi ales de bucureșteni pentru un nou mandat de edil, ca și candidat independent.
În prezent, ca urmare a protocolului asumat dinaintea alegerilor locale din anul 2020, Nicușor Dan se bucură de sprijinul formal al unei majorități compuse din PNL, USR și PMP, în timp ce PSD se află în opoziție, în ciuda faptului că, la scrutinul din 27 septembrie 2020, social-democrații au obținut cele mai multe voturi. Dacă această formulă s-ar menține și după alegerile locale de anul viitor, cele trei formațiuni ar controla doar 39 la sută din următorul Consiliu General. Dar, pentru asta, ar trebui ca toate trei partidele să îi susțină lui Nicușor candidatura pentru un al doilea mandat de primar general.
Cum, însă, doar USR a precizat, prin vocea lui Cătălin Drulă, că este posibilă o astfel de susținere, este foarte probabil ca PNL și PMP să nu-i cauționeze nici candidatura lui Nicușor Dan, nici politica administrativă, în cazul realegerii acestuia. În ceea ce privește PSD și PUSL, este deja o certitudine că nu îl vor susține pe Nicușor Dan, iar AUR va face parte, la fel de sigur, din viitoarea opoziție în Consiliul General. Adunând procentele acestor patru partide, așa cum rezultă din sondajul CURS, se preconizează, astfel, o opoziție față de Nicușor Dan de 72 de procente, adică exact procentul încrederii puține sau chiar deloc rezultate din același sondaj.
Cât de mult s-au schimbat lucrurile față de 2020
Relevante pentru proiecția acestor cifre sunt și rezultatele de la ultimele alegeri locale pentru Consiliul General al Municipiului București, care au avut loc în toamna anului 2020. Atunci, PSD a obținut 32,38 la sută din voturi și 21 de mandate în Consiliu. Un sondaj CURS realizat în perioada 12 – 16 august 2020, plasa PSD tot pe primul loc, însă cu un scor de 30 la sută. Apoi, PNL obținea, la ultimele alegeri, 19,31% din voturi și 12 mandate în CGMB, în condițiile în care sondajul realizat cu o lună înainte dădea formațiunea liberală la un procent de 24 la sută. USR, care a candidat în alianță cu fostul partid PLUS, al lui Dacian Cioloș, obținuse, în septembrie 2020, la Consiliul General, 26,98 la sută din voturi și 17 mandate în CGMB, iar sondajele anterioare creditau această alianță cu o intenție de vot de 25 de procente.
Și PMP, care a avut candidat propriu la Primăria Capitalei, în persoana lui Traian Băsescu, a obținut, atunci, un scor de 7,82% și 5 mandate în Consiliul General, în condițiile în care sondajul CURS dăduse formațiunea la un procent de 9%.
PNL, USR-PLUS și PMP l-au susținut pe Nicușor Dan pentru a-și forma majoritatea în CGMB, cu 34 de mandate, intenția acestora fiind aceea ca PSD să rămână în Opoziție. Astăzi, însă, niciuna dintre aceste formațiuni, cu excepția celor de la USR, nu și-a declinat intenția de a-l mai susține pe Nicușor Dan.
AUR a „înghițit”, la București, procentele PNL și USR
Un alt detaliu care diferențiază semnificativ situația politică de la București din 2024 față de cea din septembrie 2020 este că cel puțin două formațiuni politice au șanse să facă parte din viitorul Consiliu General al Municipiului București, însă niciuna nu l-ar susține pe Nicușor Dan nici ca și candidat, nici ca și prezumptiv primar reales. Este vorba despre AUR și PUSL.
La scrutinul de acum mai bine de trei ani, AUR obținea 0,88% din voturi, astăzi sondajul dând formațiunea lui George Simion la un scor de 14 procente. Iar formațiunea umanistă, PUSL, care, în 2020, obținea un scor de 0,95% din voturi, este creditată, în 2023, cu o intenție de vot de 6 procente. Astfel, AUR a crescut cu 13,12 la sută, iar PUSL cu 5,05%. În total, 18,17 procente au migrat către aceste două partide.
În schimb, PSD pierde, față de scorul electoral din 2020, 3,28%, cu toate că această diferență este puțin probabil să fi migrat, în special la AUR. Se pune, astfel, întrebarea de unde au apărut aceste procente.
Un calcul simplu arată că PNL, USR și PMP au, în 2023, cu 15,11 la sută mai puțin în intenția de vot a bucureștenilor de cât au obținut la ultimele alegeri locale pentru CGMB. Cel mai mult a pierdut USR – 10,98%. PMP a pierdut 2,82%, iar PNL 1,31%. O parte însemnată a acestor procente a migrat, cel mai probabil, la AUR.
Dosarul ANI. Primarul a reușit să se salveze doar parțial. Latura penală a Raportului merge mai departe
Revenind la situația punctuală în care se regăsește Nicușor Dan, după ce acesta a afirmat că va candida pentru un nou mandat de edil general al Capitalei, ca independent, trebuie semnalat că, în 2020, sondajele de opinie realizate de mai multe case de sondare a opiniei publice îl calculau cu un scor cuprins între 31% și 42%. Aceste cercetări sociologice au fost realizate în cursul lunilor august și septembrie 2020, două dintre acestea chiar în săptămâna scrutinului.
Alegerile locale pentru desemnarea primarului general al Capitalei l-au dat pe Nicușor Dan câștigătorul cursei, cu un scor de 42,82%. Adică, actualul edil obținea, atunci, 282.631 din cele 660.118 voturi valabil exprimate.
Astăzi, sondajele de opinie arată că bucureștenii sunt mulțumiți de activitatea desfășurată de Nicușor Dan ca primar general doar în proporție de 37%, din care foarte mulțumiți 11% și mulțumiți 26%. În schimb, 60 la sută din cei chestionați au o părere proastă și foarte proastă cu privire la mandatul lui Nicușor Dan.
Victorie parțială în instanță și nedefinitivă
Pe lângă capitalul de imagine negativ de care se bucură Nicușor Dan în 2023, actualul edil se confruntă, însă, și cu o problemă mult mai pragmatică. Anume, un dosar penal în lucru, plecat ca urmare a unei acțiuni a Agenției Naționale de Integritate (ANI), pe care, parțial, Nicușor Dan a reușit să o înlăture. ANI l-a găsit pe actualul edil în stare de incompatibilitate și de conflict de interese administrativ, însă l-a dat pe mâna parchetului pentru suspiciuni cu privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și de folosirea funcției publice pentru favorizarea unor persoane.
Nicușor Dan a atacat raportul ANI în instanță, cu intenția de a-l anula. În 21 septembrie 2023, Curtea de Apel București a admis în parte cererea acestuia. Mai întâi judecătorii au admis excepția formulată de ANI cu privire la inadmisibilitatea exercitării controlului de legalitate asupra dispoziției din raportul de evaluare prin care a fost sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, după care au respins cererea de anulare a raportului ANI sub acest aspect, cerere formulată de Nicușor Dan.
Cu alte cuvinte, actualul primar a rămas cu partea penală a acestei afaceri în brațe. Instanța a admis doar latura administrativă, anulând raportul ANI doar cu privire la constatarea excepției stării de incompatibilitate și de conflict de interese. De altfel, nici această situație nu este rezolvată pe de-a-ntregul, deoarece hotărârea Curții de Apel București este atacabilă cu apel.
Suspiciunile de abuz în serviciu și de folosire nelegală a funcției sunt încă cercetate
Reamintim că ANI a sesizat, în luna februarie a acestui ani, Parchetul General, cu privire la existența indiciilor referitoare la săvârșirea de către Nicușor Dan a infracțiunilor de abuz în serviciu și de refolosire a funcției pentru favorizarea unor persoane. Este vorba despre amenda penală aplicată de Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) persoanei fizice Nicușor Dan, iar documentele de contestare la instanță a amenzii au fost efectuate de către Direcția Juridică din cadrul Primăriei Municipiului București pentru Nicușor Dan atât în calitate de persoană fizică, cât și în calitate de primar general, documentul purtând semnătura olografă a acestuia, distinct pentru ambele calități.
Mai mult, între 7 august și 7 septembrie 2021, prin exercitarea simultană a funcției de primar general și a funcției de director general al ALPAB, Nicușor Dan a solicitat, în calitate de director general, suplimentarea bugetului ALPAB cu suma de 3 milioane de lei. După care a retransmis ALPAB, în calitate de primar general, bugetul alocat.
Dosarul penal constituit, având numărul 99/P/2023, la care a fost atașată și o sesizare a Ministerului de Finanțe, care a descoperit că 18 astfel de amenzi, precum cea amintită mai sus, în valoare de 116.000 de lei, au fost achitate, pentru persoana fizică Nicușor Dan, din bugetul Primăriei Capitalei, a fost declinat Parchetului de pe lângă Tribunalul București.