Salvăm planeta, mâncând lăcuste, viermi, gândaci și carnea artificială care deja se fabrică prin procesarea acestor insecte. Acesta pare a fi prezentul alimentației publice, susținut de politicile agricole comune din Comisia Europeană, ca parte a Green Deal. Experții susțin că planeta va fi salvată prin eliminarea mamiferelor care ne umplu de dioxid de carbon prin flatulație. Primele vizate pentru a fi eliminate din agricultura prezentului și a viitorului sunt vitele și porcii. Se vorbește din ce în ce mai intens și despre nevoia de a mânca insecte în contextul foametei care ne este anunțată ca fiind iminentă, în viitorul apropiat. În acest context, Comisia Europeană a autorizat, la sfârșitul săptămânii trecute, introducerea pe piață a celei de-a doua insecte ca ingredient alimentar: lăcusta călătoare.
Pe pagina oficială a Comisiei Europene a apărut știrea despre noul aliment sănătos, aprobat de CE, la care se adaugă și indicații pentru prepararea lăcustei călătoare. „Produsul va fi disponibil sub formă congelată, uscată și de pudră. Cum se poate consuma? Ca gustare și ca ingredient alimentar, într-o serie de produse alimentare”. Reprezentanța din România a Comisiei Europene ne mai informează în legătură cu rigurozitatea științifică a reglementării, atât pentru lăcusta călătoare, cât și pentru viermele galben uscat - două noi alimente excelente pentru sănătatea publică: „Această autorizație vine în urma unei evaluări științifice riguroase efectuate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară”. EFSA a concluzionat că lăcusta călătoare este sigură pentru utilizările prezentate de societatea solicitantă. Produsele care vor conține acest aliment nou vor fi etichetate pentru a informa consumatorii cu privire la potențialele reacții alergice. Această autorizare din partea Comisiei este rezultatul unui vot pozitiv, în luna septembrie, din partea statelor membre în care a fost depusă cererea.
Trecerea la un sistem alimentar mai durabil
Pe site-ul CE sunt mai multe detalii, prin care ni se explică de ce renunțarea la alimentația care până acum era sănătoasă, pentru lăcuste, viermi și gândaci este calea de urmat „pentru un sistem alimentar mai durabil”: „În diverse studii, Organizația ONU pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a identificat insectele ca fiind o sursă de hrană foarte nutritivă și sănătoasă, cu un conținut ridicat de grăsimi, proteine, vitamine, fibre și minerale. Insectele, care sunt consumate zilnic de milioane de oameni de pe planetă, au fost identificate în cadrul strategiei „De la fermă la consumator” ca sursă alternativă de proteine care ar putea facilita trecerea la un sistem alimentar mai durabil”. Pentru a preîntâmpina eventualele reproșuri venite din partea celor amendați de-a lungul timpului de ANPC pentru gândaci, viermi sau lăcuste prin galantare, CE răspunde și la cele mai frecvente întrebări ale consumatorilor: „De ce aprobăm insectele ca hrană? Alimentele noi sunt definite ca alimente care nu au fost consumate într-o măsură semnificativă de oameni în UE înainte de 15 mai 1997, când a intrat în vigoare primul regulament privind alimentele noi. Deși există dovezi anecdotice ale insectelor consumate ca hrană în trecut, niciun stat membru nu a confirmat consumul uman într-o măsură semnificativă înainte de 15 mai 1997 pentru nicio specie de insecte. Regulamentul privind alimentele noi necesită o autorizație înainte ca un produs alimentar nou să poată fi introdus pe piața Uniunii”. Mai aflăm, tot de pe site-ul CE, că regulamentul privind alimentele noi se referă doar la aprobarea unui produs, în urma unei evaluări științifice stricte efectuate de (EFSA), după ce autoritatea verifică, „în lumina dovezilor științifice disponibile, că alimentul nu prezintă un risc de siguranță pentru sănătatea umană”. Așadar, consumul de lăcuste, viermi și gândaci nu este doar sănătos, dar și ancestral, doar că noi abia acum aflăm, fiind corect informați de către specialiștii CE. Regulamentul privind alimentele noi ajută întreprinderile din sectorul alimentar să aducă alimente inovatoare pe piața UE, garantând în același timp siguranța acestora și se referă la orice aliment care nu a fost consumat în UE într-o măsură semnificativă înainte de 15 mai 1997.
Normalitatea consumă cantități mari de resurse naturale
Comisia Europeană prezintă noul aliment în contextul strategiei „De la Fermă la Furculiță”, care susține Green Deal: „Strategia «Farm to Fork» se află în centrul European Green Deal care urmărește să facă sistemele alimentare echitabile, sănătoase și prietenoase cu mediul. Sistemele alimentare nu pot fi rezistente la crize precum pandemia de COVID-19, dacă nu sunt durabile. Trebuie să ne reproiectăm sistemele alimentare care în prezent reprezintă aproape o treime din emisiile globale de GES, consumă cantități mari de resurse naturale, duc la pierderea biodiversității și au impact negativ asupra sănătății (din cauza atât subnutriției, cât și supranutriției) și nu permit rentabilitate economică și mijloace de trai echitabile pentru toți actorii, în special pentru producătorii primari”. Pe aceeași pagină oficială, Comisia Europeană ne informează despre necesitatea implementării imediate a acestei strategii: Strategia „Farm to Fork” își propune să accelereze tranziția noastră către un sistem alimentar durabil care ar trebui: să aibă impact neutru sau pozitiv asupra mediului; să contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la impactul acestora; să inverseze pierderea biodiversităţii; să asigure securitatea alimentară, nutriția și sănătatea publică, asigurându-se că toată lumea are acces la alimente suficiente, sigure, hrănitoare și durabile; să mențină accesibilitatea alimentelor, generând, în același timp, profituri economice mai echitabile, încurajând competitivitatea sectorului de aprovizionare al UE și promovând comerțul echitabil. „Punerea sistemelor noastre alimentare pe o cale durabilă aduce, de asemenea, noi oportunități pentru operatorii din lanțul valoric alimentar. Noile tehnologii și descoperirile științifice, combinate cu creșterea gradului de conștientizare a publicului și a cererii de alimente durabile, vor aduce beneficii tuturor părților interesate”, ne mai explică CE. Aflăm, astfel, că lăcusta călătoare și viermele galben uscat fac parte din viitorul politicilor agricole comune, așadar vom putea accesa și fonduri europene pentru a pune pe piață aceste delicatese ale prezentului și viitorului.
Ceea ce s-a întâmplat astăzi este unul dintre pașii finali în procedura de autorizare a lăcustei călătoare ca aliment nou. Statele membre au dat undă verde Comisiei să permită unui operator din sectorul alimentar, care solicitase această autorizație, să introducă produsul pe piața UE. Comisia va adopta acum un act juridic în acest scop. Acest lucru s-a întâmplat deja cu viermele galben de făină.
Oficial al CE
În luna iunie a acestui an a fost autorizată prima insectă ca aliment nou: viermele galben uscat. Pe 12 noiembrie, Comisia Europeană a autorizat introducerea pe piață a unei a doua insecte, locusta migratoria (lăcusta călătoare), ca aliment nou.
Festival de comentarii pe Facebook
Pe Facebook a urmat un adevărat festival al comentariilor din partea celor șocați de noile reglementări ale Comisiei Europene. „Sunteți ok? Am crezut că cineva a piratat contul. A, nu?... Atunci Doamne ferește!”, scrie o jurnalistă și specialistă în comunicatore, pe pagina de Facebook a reprezentanței CE în România. „Ăștia mănâncă ce-i mai bun, stau în ditamai căsoaiele, călătoresc folosind avioane personale, dar se găsesc să ne spună nouă, muritorilor de rând, ce să facem pentru binele planetei...” (restul comentariului nu poate fi redat), scrie o internaută. „Șobolanii lui Clotilde s-au ascuns îngroziți, le e frică să nu prindă lista de produse autorizate”, mai scrie un internaut, pe pagina de Facebook a reprezentanței CE în România. „Și văd noile etichete de pe «alimente»: «conține 100% lăcustă călătoare» (doar în țări exotice) BIO” - la raionul de produse pentru fițoși și „poate conține urme de lăcustă, vierme și (de ce nu?) molie de casă, în proporții variabile” - pentru ăștialalți cu molia... pardon, punga mică. Nu-i bai, în timp ce noi o să păpăm musculițe de oțet, furnicuțe și buburuze, ei tot cu biftec se vor îndopa, spre binele și verdele planetei!”, mai comentează o internaută. „Ai multă treabă, dragă Comisie Europeană. Numai lucruri importante rezolvi. Cu asta ai eradicat problema miilor de copii care se culcă flămânzi seara, în România. Sunt cinică, precum drăguța de tine și îmi imaginez cum copiii ăștia se duc în bălării, prind niște lăcuste, își umplu burtica și ies din foame”, scrie altă persoană indignată. „Aștept gândacii de bucătărie”, au comentat mai mulți cititori ai paginii oficiale de Facebook a reprezentanței CE în România. Cei care au comentat și-au amintit și de investițiile din fonduri europene pentru fermele de melci de pământ. După investiție, melcii au plecat pe sub gardul fermei...