Instituția a majorat în schimb creșterea PIB din 2023 la 4,1%, de la estimarea de 3,8% din ianuarie.
România ar urma să consemneze o inflație de 9,8% în acest an și 5,3% anul viitor, mai arată raportul.
Raportul menționează că forța de a economiei României va depinde de evoluția noilor variante ale COVID-19 și de severitatea ostilităților din regiune. Capacitatea României de a absorbi fondurile UE va fi esențială pentru o dezvoltare durabilă și ecologică. Presiunile asupra inflației din partea sectorului energetic și a piețelor alimentare pun la încercare redresarea și necesită acțiuni echilibrate din partea BNR. O reducere substanțială a deficitului fiscal în 2022 este improbabilă, pentru că guvernul va trebui să susțină redresarea economică, susținând în același timp și stabilizarea macroeconomică. Pe termen mediu, deficitul va urma o tendință descendentă, dar este probabil să rămână peste 3 la sută din PIB. Creșterea prețurilor la alimente
și energie, precum și scăderea remitențelor ar putea însemna o redresare mai îndelungată pentru segmentele vulnerabile ale populației. Un război prelungit în Ucraina ar putea însă împinge creșterea în teritoriu negativ
și să conducă la o creștere a sărăciei pe termen scurt, arată raportul Băncii Mondiale.
Pe plan regional, raportul estimează că economia Ucrainei se va contracta probabil cu 45,1% în acest an, în condițiile în care invazia Rusiei a închis companii, a redus exporturile și a făcut imposibilă activitatea economică în zone mari ale țării.
De asemenea, Banca Mondială a prognozat că PIB-ul Rusiei în 2022 va scădea cu 11,2% din cauza sancțiunilor impuse de Statele Unite și aliații săi occidentali asupra băncilor, întreprinderilor de stat și altor instituții din Rusia.
Raportul "War in the Region" apreciază că regiunea Europei de Est, care cuprinde Ucraina, Belarus și Moldova, ar urma să înregistreze o contracție a PIB-ului de 30,7% în acest an, din cauza șocurilor provocate de război și a întreruperii comerțului.
În 2022, creșterea în regiunea Europei Centrale, care cuprinde Bulgaria, Croația, Ungaria, Polonia și România, va fi redusă la 3,5%, de la 4,7% anterior, din cauza afluxului de refugiați, a creșterii prețurilor materiilor prime și a deteriorării încrederii care afectează cererea.
Banca Mondială a declarat că războiul a făcut imposibilă activitatea economică în multe zone și întrerupe lucrările agricole.
Estimările privind pagubele infrastructurii, care depășeau 100 de miliarde de dolari până la începutul lunii martie - aproximativ două treimi din PIB-ul Ucrainei din 2019 - sunt mult depășite "deoarece războiul a continuat și a provocat daune suplimentare".
Banca a precizat că estimarea de contracție de 45,1% exclude impactul distrugerii infrastructurii fizice.
Banca Mondială a declarat că amploarea contracției din Ucraina este "supusă unui grad ridicat de incertitudine" legată de durata și intensitatea războiului.
Un scenariu negativ din raport, care reflectă șocuri suplimentare ale prețurilor la mărfuri și o pierdere a încrederii pe piața financiară declanșată de o escaladare a războiului, ar putea duce la o contracție de 75% a PIB-ului Ucrainei și de 20% a producției Rusiei.
(sursa: Mediafax)