Aleşii locali condamnaţi cu suspendare ar trebui să-şi piardă mandatele, potrivit unei decizii a Curţii Constituţionale. În cazul parlamentarilor, condamnările cu suspendare nu au însă niciun efect. Senatorii şi deputaţii îşi păstrează funcţiile şi pot candida fără probleme pentru un nou mandat. Liberalii vor acum să modifice legea, însă Liviu Dragnea, principalul vizat, susţine că demersul PNL reprezintă doar o temă de campanie înainte de alegerile parlamentare.
Săptămâna trecută, judecătorii Curţii Constituţionale au decis că aleşii locali condamnaţi definitiv cu suspendare ar trebui să-şi piardă funcţiile. Decizia Curţii, luată în unanimitate, a venit în urma unei sesizări a preşedintelui Klaus Iohannis, care a refuzat să promulge proiectul de lege privind modificarea Statutului aleşilor locali. Potrivit proiectului iniţiat de parlamentari din PSD, ALDE, PNL şi UDMR, aleşii locali şi-ar fi pierdut mandatul doar în cazul unei condamnări definitive cu executare şi în cazurile de condamnare pentru dare sau luare de mită. Ceea ce ar fi însemnat, practic, că un primar, un preşedinte de Consiliu judeţean sau un consilier şi-ar fi păstrat funcţia în cazul unei condamnări definitive cu suspendarea executării pedepsei. “Suspendarea este tot o formă de executare a pedepsei. Am avut în vedere că s-a creat un regim discriminatoriu şi că soluţia pe care a ales-o Parlamentul ar fi deturnat scopul legiuitorului, acela de a apăra integritatea şi responsabilitatea funcţiei de ales local", a explicat Valer Dorneanu, preşedintele interimar al Curţii. “Nu s-a făcut vreun mare act de dreptate. Mi se pare nefiresc să ai un ales condamnat în funcţie care să-şi continue exercitarea mandatului”, a reacţionat şi Alina Gorghiu.
Temă de campanie?
Liberalii şi-ar dori ca prevederile pentru aleşii locali să fie valabile şi în cazul parlamentarilor, adică să pună semnul egalităţii în Statutul aleşilor locali şi Statutul senatorilor şi deputaţilor. În şedinţa de luni a Biroului Politic, PNL a decis să depună un proiect de lege astfel încât un parlamentar condamnat să nu-şi mai poată exercita mandatul în urma unei condamnări definitive, indiferent de modalitatea de executare a pedepsei. “Am înţeles că la parlamentari e o problemă legată de Constituţie”, a reacţionat Liviu Dragnea, după decizia CCR în cazul aleşilor locali. Liderul PSD nu este departe de adevăr. Constituţia României prevede că senatorii şi deputaţii îşi pierd funcţiie doar în situaţia în care îşi pierd drepturile electorale. Sancţiunea interzicerii drepturilor electorale este însă o măsură complementară pe care judecătorii o adaugă sau nu pedepselor privative de liberatate. Cazul lui Liviu Dragnea este cel mai elocvent în acest sens. În luna aprilie, liderul PSD a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumul, însă Curtea Supremă nu i-a anulat drepturile electorale. Asta l-a ajutat pe şeful social-democraţilor să rămână în continuare deputat PSD şi să poată candida în toamnă pentru un nou mandat în Parlament. Dragnea susţine însă că legea poate fi modificată “doar dacă schimbăm Constituţia”. În realitate, n-ar fi nevoie de modificarea legii fundamentale, ci doar de schimbarea Statutului parlamentarilor. Adică senatorii şi deputaţii să menţioneze clar că îşi vor pierde funcţia în cazul unei condamnări definitive, nu doar în cazul în care îşi pierd drepturile electorale.
Liviu Dragnea, preşedinte PSD: E tema lor de vară, staţi să o facă. Ştiţi ce mi se pare foarte interesant? Vorbesc despre legitimitatea mandatului de parlamentar nişte parlamentari care au ajuns în Parlament nu prin votul oamenilor, ci prin calculator. Ştiţi că ei au ieşit pe locul doi, trei sau patru în unele situaţii şi acum vorbesc de legitimitate.
Şi Neacşu e condamnat cu suspendare
Dacă în cazul lui Liviu Dragnea condamnarea din dosarul Referendumul n-a avut nicio consecinţă asupra mandatului de deputat, în cazul altor aleşi condamnările cu suspendare ar putea însemna finalul carierei. În această situaţie se află parlamentarii care au primit, pe lângă pedeapsa cu închisoarea, şi măsura complementară a interzicerii drepturilor electorale. Unul dintre cei aflaţi în acest caz este secretarul general al PSD, Marian Neacşu. Deputat de Ialomiţa şi coordonator al campaniilor electorale din 2016, Neacşu a fost condamnat definitv la şase luni de închisoare cu suspendare după ce şi-a angajat fiica la biroul parlamentar. În cazul lui Neacşu, ÎCCJ a dispus în luna februarie şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor electorale. În aceeaşi situaţie se află şi liderul deputaţilor PSD, Florin Pâslaru, condamnat definitiv cu suspendare după ce şi-a angajat fiul consilier.