Dragana Radakovic și Călin Brătescu, invitați în „Turandot"
Vineri, 7 iunie, la ora 18:30, sunteţi aşteptaţi la opera semi-stage Turandot de Giacomo Puccini, regizată de Ștefan Neagrău. Scenografia a fost realizată de Viorica Petrovici, iar conceptul video de către Andreea Bițulescu. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Alberto Veronesi în calitate de invitat al primei scene lirice a țării.
Turandot este o operă în trei acte pe un libret de Giuseppe Adami și Renato Simoni, după o piesă de Friedrich Schiller, bazată pe un basm persan inclus în colecția lui Carlo Gozzi „1001 de zile” (secolul al XVIII-lea). Partitura, pe care
Puccini a lăsat-o neterminată, a fost finalizată de Franco Alfano.
Premiera mondială a avut loc în data de 25 aprilie 1926 la Teatro alla Scala din Milano, sub bagheta lui Arturo Toscanini. În timpul concertului inaugural, la un moment dat, dirijorul a întrerupt spectacolul la momentul din partitură până unde compusese Puccini și a spus: „în acest moment, maestrul a pus jos pana”. După un moment de tăcere în sală, de la balcon s-a auzit: „Viva Puccini!” urmat de ovațiile publicului.
Opera lui Puccini a devenit de-a lugul timpului cunoscută în întreaga lume pentru
„Nessun dorma”, aria celebră din actul final interpretată de cele mai grele nume de tenori din toate timpurile.
În distribuţie: Dragana Radakovic – invitată, Călin Brătescu – invitat, Crina Zancu, Iustinian Zetea, Florin Simionca, Andrei Lazăr, Liviu Indricău, Valentin Racoveanu, Dan Indricău
Cu participarea Orchestrei, Corului, Ansamblului de Balet și a Corului de Copii ale Operei Naționale București
Mihnea Ignat, invitat la pupitrul dirijoral pentru „Otello”
Opera Națională București prezintă sâmbătă, 8 iunie 2019, începând cu ora 18:30, spectacolul Otello de Giuseppe Verdi. Regia artistică, decorul și luminile poartă semnătura maestrului Giancarlo del Monaco, costumele sunt realizate de Stella del Monaco. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Mihnea Ignat – invitat. Corul Operei Naționale București a fost pregătit de către Daniel Jinga.
Creația verdiană a reprezentat prin excelență o împletire perfectă a artei dramatice cu muzica. De-a lungul secolelor, „Otello” s-a dovedit a fi o capodoperă care s-a evidențiat nu doar prin simbolurile filosofice, ci și prin trăirile tulburătoare și puternice ale personajelor, din punct de vedere teatral.
Regizorul Giancarlo del Monaco mărturiseşte: „Eu fac o cercetare minimalistă scenografică, în sensul că spaţiile nu mai sunt definite de un realism primitiv care reprezintă Ciprul, care poate reprezenta Veneţia şi tot ceea ce este; e o cercetare care vrea să se ridice până în inima personajelor, lucru mult mai important decât faptul de a nara o poveste. Este necesar să povestim situaţii umane, situaţii foarte dificile, complicate, ca gelozia, rasismul, răul, binele... Spre exemplu, răul şi binele se confruntă în această operă între Desdemona şi Iago, de acord ? Otello este o victimă, o victimă a răului ; chiar şi Desdemona este o victimă a răului, dar confruntarea dintre bineşi rău este reprezentată de Iago-Desdemona. În această confruntare, eu vreau să îndrept atenţia publicului către acţiunea scenică şi pe dramă, mai mult, pe psiho-drama acestei poveşti.”
În distribuţie: Daniel Magdal, Irina Iordăchescu, Vicențiu Țăranu, Antonela Bârnat, Andrei Lazăr, George Vîrban, Valentin Vasiliu, Filip Panait
„Peer Gynt” și „Carmina Burana”, într-o nouă montare
Duminică, 9 iunie 2019, începând cu ora 18:30, sunteţi invitaţi la spectacolul Peer Gynt de Edvard Grieg și Carmina Burana de Carl Orff. Coregrafia poartă semnătura lui Davide Bombana, costumele, decorul și luminile au fost create de către Mario De Carlo, asistent scenografie Andreea Koch. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Tiberiu Soare, Corul Operei Naționale București a fost pregătit de către Daniel Jinga, iar Corul de copii de către Smaranda Morgovan.
Peer Gynt îl va aduce în fața publicului pe actorul Ion Caramitru, în calitate de invitat al primei scene lirice a țării. Partea a doua, Carmina Burana va fi interpretată de către baletul, soliștii, corul și orchestra Operei Naționale București.
Coregraful spectacolului vine cu o propunere inovatoare și îndrăzneață pentru montarea de pe scena Operei Naționale București: „Pentru mine, cel mai răscolitor aspect al cantatei Carmina Burana este accepțiunea vulnerabilității și neputinţei omenirii în fața destinului, cu schimbările sale constante. În ciuda acestui fapt, ființa umană, în atașamentul său disperat pentru viață, încearcă în zadar să uite trecutul și să lupte împotriva sabiei lui Damocles ce îi atârnă deasupra capului. Prin miracolul naturii și al trezirii primăverii, prin dragostea de la forma-i cea mai pură la cea mai desfrânată, prin religie cu esența, incoerențele și chiar viciile sale, omenirea încearcă să găsească o cale de a supraviețui, nelăsându-se niciodată în voia destinului zdrobitor, mereu schimbător și implacabil.”
Nu există o poveste propriu-zisă în Carmina Burana. Lucrarea începe având pe scenă toți dansatorii ce se simt amenințați de puterea distrugătoare ce le stă deasupra capului.
A doua scenă ne aduce în prim plan 20 de bărbați prinși într-un dans circular furios, mișcare ce reprezintă, de fapt, bătălia constantă și revolta oamenilor la nedreptatea destinului.
Următoarea secțiune a piesei vorbește despre bucuria oamenilor și despre venirea primăverii. Patru cupluri se prind într-un dans senzual învăluiți de căldura soarelui, cărora li se alătură un grup de fete tinere. Scena se încheie cu un duo plin de vitalitate, armonie și bucuria vieții.
Următoarea parte, „În Tavernă”, vorbește despre dorința senzuală. Datorită climatului religios marcat de violență, agresiune și ură, atmosfera de reprimare devine pregnantă, fiind reprezentată în acest tablou printr-un rol masculin și un trio de călugări.
Următoarea secțiune, dimpotrivă, vorbește despre iubire sau, mai bine zis, despre dorința puternică a dragostei rămase neîmplinită. Trei solo-uri diferite prezintă aceste stări de melancolie, tristețe și visare.
În ultima parte a lucrării coregrafice, o prezență episodică și misterioasă, Fortuna, devine acum dominantă. Ea este enigmatică, cu o natură duală. Ridicată ca un idol, ea este recunoscută ca fiind suveranul tuturor destinelor umane. La sfârşit, omenirea este din nou forțată să se plece în fața forței atotputernice, baletul terminându-se, așa cum a început, într-o revenire ciclică a evenimentelor.
În distribuţie pentru Peer Gynt : Ion Caramitru – invitat, Marta Sandu, soprana Veronica Anușca, tenorii Lucian Corchiș, baritonul Daniel Pop
Distribuţia baletului Carmina Burana
Soliști balet: 3 Cupluri Solo: Cristina Dijmaru, Robert Enache; Marina Gaspar, Sergiu Dan – debut; Rin Okuno, Valentin Stoica
4 Cupluri: Lorena Negrea, Oscar Ward
Kana Yamaguchi, Egoitz Segura
Marina Gaspar, Marco Corcella
Rachel Gil, Alexandre Plesis
Fortuna:
Raluca Jercea
Cu participarea Orchestrei, Ansamblului de Balet, Corului și a Corului de copii al Operei Naționale București
Concepţia coregrafică este modernă, impresionând prin mişcări explozive, dar şi prin senzualitate.
Sponsor oficial: Enel Green Power
Parteneri: Artmark, Sansha
Partener de tradiție: RFI România