În așteptarea miliardului de euro promis de Guvernul României, tot mai multe firme dau faliment, după ce activitatea le-a fost oprită sau mult diminuată în pandemie. Miniștrii Economiei și Fondurilor Europene au anunțat, la finalul săptămânii trecute, că mai caută miliardul pentru IMM-uri și HoReCa, deși se bazau pe banii europeni, care nu mai vin pentru Planul Național de Redresare și Reziliență. În plus, ieri, Ministerul Finanțelor a trimis notificări către toate ministerele, cerându-le să taie din cheltuieli cât pot și de unde pot, pentru că nu mai sunt bani la buget. În aceste condiții, este puțin probabil că se va găsi miliardul de euro pierdut de miniștri pe holurile Guvernului.
Celebrul miliard de euro promis de guvernările Orban şi Cîţu, inclusiv în campania electorală, de fapt nu a existat niciodată, dar problema de fond a fost foarte bine ascunsă după perdele de fum. Mai întâi, birocrația a făcut să meargă foarte greu depunerea dosarelor și acceptarea lor, pentru Măsurile I și II, apoi a fost eliminată Măsura III, cu ajutorul Direcției Naționale Anticorupție – deci nu mai trebuie justificată lipsa banilor. În continuare, fondurile care ar fi trebuit să sprijine companiile perdante în pandemie, cu ajutorul măsurilor aprobate prin OUG 130/2020, sunt blocate de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului. Măsura II, care prevede sprijinirea capitalului de lucru, şi Măsura III, care ar fi trebuit să acorde granturi pentru investiţii, încă sunt în așteptarea miliardului pierdut și intens căutat de miniștrii Cabinetului Cîțu, care par a juca celebrul Pokemon Go, în varianta pentru Guvernul României.
Până se găsesc fondurile, firmele dau faliment
Pentru Măsura II au depus solicitări 22.226 de firme, iar pentru Măsura III – blocată de DNA, au depus 27.736 de companii. Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a declarat, în mai multe rânduri, că trebuie găsite sursele de finanţare, pe care le caută, împreună cu ministrul Fondurilor Europene și cu ministrul Finanțelor. Din fericire pentru Guvern, o parte din bani trebuie să mai aștepte până la finalizarea anchetei DNA, deci pot să caute mai încet sursele de finanțare. „Pe Măsura III este o plângere la Direcţia Naţională Anticorupţie şi a început o anchetă care arată că, practic, există suspiciuni serioase de fapte penale şi fraudă. Dorinţa noastră este să o reluăm”, a declarat Claudiu Năsui, în cadrul unei conferințe de presă de la sfârșitul săptămânii trecute. În privinţa Măsurii II, ministrul spune că mai caută fonduri, împreună cu ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, colegul său de partid, Cristian Ghinea, „pentru a mai găsi bani să deblocăm plăţile”. În luna ianuarie, cei doi colegi de partid și de guvern erau convinși că fondurile vor veni din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă Comisia Europeană l-a respins, recent, astfel încât miniștrii mai au de căutat miliardul.
USR-PLUS dă vina pe PNL
Este bine, totuși, pentru cei doi membri USR-PLUS că au pe cine să dea vina, deoarece măsurile pentru IMM-uri au fost pornite fără să aibă finanţarea europeană necesară, astfel încât PNL este responsabil pentru promisiunea electorală pe care ei nu o pot respecta – făcând parte din aceeași coaliție de la guvernare. Ministrul Claudiu Năsui se plânge și pentru datoriile lăsate de guvernele Orban. „Pe Start-up Nation am avut restanţe de 870 milioane lei, sume pe care nu le-au plătit de ani de zile, programe începute şi nebugetate. Ne-am focusat pe măsurile de ajutor COVID, să găsim banii promişi în fondurile europene, a fost măsura HoReCa şi plătirea Start-up Nation”, a explicat Năsui. Din declarațiile ministrului Economiei reiese că singura speranță rămâne PNRR, deși programul a fost deja respins de Comisia Europeană și nu poate garanta nimeni, deocamdată, că va fi aprobat în noua variantă, la care se lucrează acum. „Am solicitat un miliard de euro, pe care se pare că îl vom primi, pentru o schemă prin care să ajutăm toate IMM-urile, prin instrumente de garantare a creditelor, subvenţionare a dobânzii şi o componentă de grant, care va fi acordată doar dacă respectiva companie îşi îndeplineşte obiectivele”, a mai spus Claudiu Năsui. Până la găsirea miliardului de euro, firmele afectate de pandemie se îndreaptă către faliment, pentru că autoritățile nu au reușit să gestioneze ajutorul de stat destinat lor, de la începutul lunii decembrie 2020 până astăzi. Birocrația, incoerența în comunicare, modificările succesive ale documentelor, uneori contradictorii, au îngreunat nepermis de mult accesarea măsurilor de sprijin financiar. S-au adăugat problemele tehnice și acuzațiile de fraudă.
Exact cu o lună în urmă Guvernul făcea un nou împrumut, de 3,5 miliarde de euro, cel mai mare de pe pieţele externe. Până atunci, deja se calculase un împrumut de 1.000 de euro pe secundă, datorie pe care o vom plăti în următorii 30 de ani, însă banii luați s-au terminat deja.
Cu cele mai mari împrumuturi, ministerele nu mai au buget
Guvernul României pare a avea probleme și mai mari cu fondurile. După ce a fost notificat Ministerul Justiției, săptămâna trecută, pentru cheltuirea bugetului în primele trei luni ale anului, ieri au fost notificate toate ministerele, pentru a face reduceri cât mai mari de cheltuieli, de oriunde se poate. Deja magistrații amenință cu blocarea instanțelor și vor să dea în judecată Guvernul. Ministrul Justiției, Stelian Ion, a trimis o adresă către mai multe instanțe din țară, prin care cere reducerea cheltuielilor. Judecătorii spun că astfel se atentează la independența Justiției, se politizează acest sector și se va ajunge înapoi, la epoca Macovei. Ministerul Justiției a rămas fără bani, magistrații ar putea să nu-și mai primească salariile restante, iar instanțele pot rămâne fără bani, până la finalul anului. Instanțe au efectuat cheltuieli mai mari de 25% din creditele bugetare, în primele trei luni ale anului. Pentru a reduce cheltuielile, ministrul Justiției propune revizuirea sporurilor și a salariilor. Aceleași măsuri s-ar putea lua și pentru celelalte ministere. Din informaţiile mele, cele 500 milioane euro nu se pot lua doar din Programul Operaţional Competitivitate - mai bine zis programul nu poate acoperi toată această sumă - şi dorim să luăm bani inclusiv din mecanismul React EU. „După ce în 2020 a bătut record după record la împrumuturi, Guvernul Cîțu a început anul cu încă un împrumut de 1,1 miliarde lei, la dobânzi mari. Anul trecut, Cîțu s-a împrumutat în total 34 de miliarde de euro pe an, peste 1.000 de euro pe secundă. Este mai mult cu 80% decât totalul împrumuturilor contractate în anul 2019”, explica Marcel Ciolacu, liderul PSD, în luna ianuarie. Cu toate acestea, bani nu mai sunt nici măcar pentru plata salariilor din administrația centrală, deci, cu atât mai puțin ar putea fi pentru acordarea ajutoarelor pentru companii.