Ambele infracțiuni de care era acuzată Elena Udrea ar fi fost săvârșite la finalul anului 2011, prescripția intervenind încă de la sfârșitul anului 2019. Această decizie a Curții de Apel București reprezintă o avanpremieră a ceea ce este posibil a se întâmpla mâine, la Înalta Curte de casație și Justiție, unde trebuie să se pronunțe decizia definitivă în dosarul privind campania electorală prezidențială a lui Traian Băsescu din anul 2009. În martie 2021, Elena Udrea a fost condamnată, în acest dosar, la 8 ani de închisoare pentru instigare la luare de mită și spălare de bani, faptele presupuse fiind săvârșite în 2009. Un calcul simplu arată că, și în acest caz, răspunderea penală este prescrisă din 2017. Ioana Băsescu este acuzată în același dosar de delapidare și spălare de bani, faptele fiind, de asemnenea, prezumate a fi prescrise din 2018.
Magistrații Curții de Apel București au decis, ieri, încetarea procesului penal față de Elena Udrea, în dosarul „Hidroelectrica”, constatând că acțiunea penală nu mai poate fi exercitată dacă a intervenit prescripția generală. Instanța a apreciat că, în acest caz, inculpatului i se aplică legea cea mai favorabilă, înțelegându-se, prin aceasta, și pronunțarea deciziei Curții Constituționale din anul 2018, prin care a fost constatat neconstituțional articolul 155 din Codul penal, reglementare care permitea întreruperea cursului prescripției prin orice act de procedură al procurorului în dosar, fără ca acest lucru să fie adus la cunoștința celui acuzat.
În acest context, instanța a stabilit că încetează procesul penal față de Elena Udrea cu privire la infracțiunile de trafic de influență și de spălare a banilor, ca efect al împlinirii termenului de prescripție generală a răspunderii penale. Aceeași decizie a fost luată și în cazul jurnalistului Dan Andronic, acuzat, în același dosar, de mărturie mincinoasă. În schimb, judecătorii au judecat latura civilă, stabilind să confiște de la Elena Udrea sumele de 2,5 milioane de euro, respectiv de 900.000 de euro. Hotărârea nu este definitivă, ea putând fi contestată în termen de zece zile de la comunicare.
Răspunderea nu mai există din 2019
Dosarul „Hidroelectrica” a fost trimis de DNA în judecată, fiind reținute în sarcina Elenei Udrea unele fapte presupus a fi fost săvârșite și finalizate în cursul lunii noiembrie a anului 2011. Atât traficul de influență, cât și spălarea de bani au pedepse maxime prevăzute de legea penală până la zece ani de închisoare.
În acest sens, termenul prescripției generale a răspunderii penale este de 8 ani, el putând fi întrerupt prin orice act procedural al procurorului, prevăzut de legea penală, însă în acord cu deciziile CCR. Pentru că, în anul 2018, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional articolul 155 Cod penal, iar legiuitorul a pus în acord prevederile acestui articol cu decizia CCR abia anul trecut, termenul de prescripție generală în dosarul „Hidroelectrica” s-a împlinit în noiembrie 2019, adică acum 3 ani și aproape patru luni.
Decizie și mai importantă, așteptată la Înalta Curte
Hotărârea Curții de Apel București este una mult mai importantă decât prin aceea că Udrea a scăpat de răspundere în dosarul „Hidroelectrica”, deoarece reprezintă un preambul a ceea ce s-ar putea întâmpla, mâine, la Înalta Curte de Casație și Justiție într-un alt dosar celebru. Este vorba despre dosarul finanțării campaniei electorale prezidențiale a lui Traian Băsescu din anul 2009, unde, în 2021, Elena Udrea a fost condamnată, pe fond, la o pedeapsă de 8 ani de închisoare cu executare pentru instigare la luare de mită și spălare de bani. În acest dosar, instanța este așteptată să pronunțe sentința definitivă.
Însă, de data aceasta, aici vorbim despre infracțiuni presupus a fi fost săvârșite în cursul anului 2009, iar, pe raționamentul instanței de fond cu privire la intervenția prescripției generale a răspunderii penale în dosarul „Hidroelectrica”, și în această speță se prezumă că faptele s-au prescris încă din anul 2017. Mai mult, în dosarul în care ÎCCJ trebuie să se pronunțe, mâine, definitiv, este judecată și fata cea mare a lui Traian Băsescu, Ioana Băsescu, condamnată la fond la 5 ani de închisoare pentru delapidare și spălare de bani. În cazul Ioanei Băsescu, se prezumă că faptele s-au prescris în 2018.
DNA acuză o plată de 3,8 milioane de euro și preluarea de acțiuni la o importantă publicație
Dosarul „Hidroelectrica” a fost trimis în judecată de DNA în decembrie 2017. Procurorii susțineau, în actul acuzării, că, în 2011, Elena Udrea ar fi acceptat promisiunea făcută de Bogdan Buzăianu (FOTO), prin intermediari, de a primi 5 milioane de dolari pentru a interveni pe lângă conducerea Ministerului Economiei și a SC Hidroelectrica SA pentru a fi menținute contractele pe care firma lui Buzăianu le încheiase cu această companie a statului.
Ulterior, în noiembrie 2011, din cele 5 milioane de dolari, Udrea ar fi primit 3,8 milioane de dolari și o creanță pe care firma lui Buzăianu ar fi împrumutat-o unui „terț”, creanța fiind garantată cu părți sociale din compania care edita publicația „Evenimentul Zilei”. „Pentru a ascunde că era beneficiara reală a creanței de 900.000 euro (care i-ar fi conferit pe cale de consecință și puterea de a influența activitatea societății cu activitate media), Elena Udrea a preluat creanța de la firma controlată de omul de afaceri, prin interpunerea unei alte firme-paravan, aparținând unei cunoștințe”, se mai arată în acest rechizitoriu.