Bogdan Ciprian Pîrlog, ajuns în poziția nr. 2 la Parchetul Militar București, joacă pe mai multe fronturi în același timp. Constatăm că activitățile profesionale care îi aduc notorietate se desfășoară cu predilecție duminica, zilele de lucru scoțând în prim-plan activitățile civice în care protestează ca persoană fizică sau copreședinte al unui oenghe față de măsurile instituțiilor din sistemul juridic. Un nou dosar cu potențial exploziv care reunește cele două poziții ale procurorului-jucător Pîrlog, afirmat în 10 august 2018, a ajuns să fie comentat de președintele Iohannis.
Conflictele din sistemul juridic românesc nu mai pot fi tranșate în interiorul ogrăzii proprii, cu mijloacele de aplanare instituționale. Unele organizații profesionale ale magistraților au intrat în siajul forțelor politice sau sunt acuzate că au devenit instrumente ale statului paralel, jucând la comandă rol de „societate civilă”. De aici pleacă și sintagma „prafului de stele”, greu de scuturat de pe umerii unor magistrați sau jurnaliști care se alătură acestui mecanism ocult. Numirea conducerilor la marile Parchete a stârnit o furtună după ce unele oengheuri (cum numește Klaus Iohannis ONG-urile) au respins cu vehemență propunerile ministrului justiției la șefia PG, DNA și DIICOT. Organizația condusă de procurorul Pîrlog - Asociația „Inițiativa pentru Justiție” (AIJ) - a fost în „prima linie”, considerându-se un filtru de apreciere a moralității și profesionalismului candidaților, obiectivitatea fiind pierdută prin pozițiile partizane evidente. „Căderea” ambițiosului Horațiu Radu și a altor favoriți legați de „nucleul Ban-Solomon” din Secția pentru procurori a CSM nu a fost bine primită de sistem, iar acceptarea de către președintele Iohannis a propunerilor venite de la ministrul Predoiu a reaprins scandalul.
De la restaurant la Parchetul Militar
O anchetă de presă publicată de „Gândul” prezenta pe larg cârdășia dintre magistrați și un grup de ziariști implicați în campanii publice pentru denigrarea sau „albirea” candidaților la șefia marilor Parchete. Între cei nominalizați se aflau, între alții, procurorii Horațiu Radu, Ciprian Pârlog și reporterul Alex. Costache „afirmat” de mulți ani ca stâlp al „statului de drept”, încă de la porcăria de presă „Caltaboșul”, livrată de TVR. Horațiu Radu a dezmințit că ar avea vreo legătură cu o campanie de presă contra procuroarelor Hossu și Scutea, devenite șefe la DIICOT și DNA. Dar, ghinion, o televiziune îi surprinde săptămâna trecută „în flagrant” la un chef cu multă bere pe „conspiratorii” Radu și Costache, alături de un judecător penalist - Răzvan Păștilă și alt ziarist, Cosmin Sava, de la PRO TV. Imaginile nu incriminau pe nimeni, dar erau elocvente pentru relațiile din grup, sudate în timp. Așa cum unii ajung de la bal la spital, așa a ajuns și Costache de la cârciumă la Parchetul Militar al Tribunalului București. După cum a declarat Pîrlog, prim-procuror șef adjunct al unității, ziaristul audiat luni, 23 februarie, ar avea calitate de martor în dosarul deschis cu o zi înainte, la autosesizarea procurorilor militari.
Secretele de stat, divulgate la o bere?
Dosarul de la Parchetul Militar intră în competența instituției dacă ar fi implicat un militar în toată povestea de la bere. Este acesta făptuitor al unei infracțiuni sau subiect al unei vătămări, al unei deconspirări în timpul unei misiuni secrete? Nu am aflat încă, dar, în spiritul transparenței totale a instituției PM, precis vom ști dacă e un acoperit sau un descoperit de la cheful cu pricina. Până atunci, ne-am dumirit doar că Parchetul Militar este foarte atent la emisiunile TV cu potențial maxim de divulgare a secretelor de stat, dovedind o intervenție rapidă în acest caz. Reacția societății „civile” reprezentate de procurorul militar Pîrlog și de judecătorul Ionuț Militaru - și el provenit dintr-o structură militară - a fost la fel de promptă. Comunicatul comun asumat de FJR și AIJ, difuzat în 24 februarie, „își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu recentele dezvăluiri intens mediatizate, în urma unor acțiuni de „stalking”, prin supravegherea atentă și înregistrarea conversațiilor unor magistrați și jurnaliști, prin metode de filaj nespecifice unei societăți democratice, de natură a aduce, prin caracterul profund intruziv, o gravă atingere dreptului la viață privată și dreptului persoanelor vizate la propria imagine”. Termenul „stalking” - urmărire, în engleză - are și o trimitere juridică spre ilegal, de urmărire agresivă, asemănătoare cu derapajele nesancționate ale grupului „rezist”, atât de apropiat de Pîrlog Ciprian Bogdan. Dan Tapalagă, fost consilier al Monicăi Macovei, audiat de Parlament în dosarul SIPA și patron al publicației online unde scrie sub pseudonim „filatul” Alex. Costache, a avansat ideea că totul pare coordonat sau cel puțin acceptat de instituții ale statului. În această „cheie”, dosarul deschis de procurorii militari poate să vizeze o instituție cu statut militar din sistemul de siguranță națională. Jocul lui Pîrlog&comp devine astfel și mai interesant. Mai ales că în comunicatul citat, înainte de pomenirea SRI, este lansat un avertisment spre „anumite instituții ale statului român” care, în absența unor clarificări rapide, „pot fi privite ca principalii beneficiari și complici ai unor operațiuni înfăptuite în scop de intimidare”. Au fost aceiași paparazzi care le-au „găsit” pe Bica și pe Udrea la Paris, trimiși acum să-l „lucreze” pe Horațiu Radu, nemulțumit de ratarea funcției de procuror general?
Cazul ajunge la Cotroceni
În conferința de presă de la Cotroceni din 24 februarie, un ziarist, apreciat de fostul premier Victor Ponta cu gradul de „sergent major”, l-a informat pe președintele Iohannis despre cazul procurorilor și ziariștilor filați la chef. Apoi a întrebat retoric: „Mai credeți că este nevoie de presă liberă în România?”.
Răspunsul lui Klaus Iohannis nu putea fi decât „DA!”. Apoi, sărind peste impolitețea jurnalistului care i-a spus: „Poate dv. aveți treabă, și noi vă reținem”, a adăugat: „Faptul că cineva reclamă că a fost filat, că au încercat unii să intimideze persoane din justiție, așa ceva nu pot să accept! Iar dacă astfel de situații au existat, eu solicit celor vizați să sesizeze urgent organele abilitate, pentru a se verifica, și dacă este cazul, pentru a se lua măsuri ferme”.
Zis și făcut!