Coaliţia de guvernământ se pregăteşte să schimbe cadrul legislativ care reglementează activitatea serviciilor de informaţii. Noile legi ale siguranţei vor fi dezbătute într-o comisie parlamentară specială, iar în contextul în care SRI şi SPP sunt acuzate de implicare politică este probabil că principala preocupare a comisiei va fi să restrângă marja de acţiune a serviciilor, suspectate că şi-a depăşit atribuţiile.
Vremurile în care fostul director al SRI, George Maior, se răţoia la judecătorii Curţii Constituţionale pentru că ar periclita siguranţa naţională pentru că au declarat neconstituţională Legea Big Brother par să fi trecut definitiv. Acum SRI se află în defensivă din cauza scandalului legat de implicarea Serviciului în mediul politic şi anchetele procurorilor DNA. Liviu Dragnea pare hotărât să stabilească cât mai repede noi reguli pentru spionii şi contraspionii români. „Colegii care au fost desemnaţi pe legile de securitate naţională să ne prezinte obiectivele comisiei respective, ca să intrăm într-un Birou permanent reunit şi un plen reunit cu aprobarea comisiei. Sper să ne uităm cu atenţie la obiectivele comisiei, pentru că sigur o să fie şi această comisie atacată la CCR, şi să nu mai fie vreo greşeală”, a declarat, marţi, Liviu Dragnea, afirmaţie care i-a vizat pe cei care vor coordona practic elaborarea noilor legi, senatorul Claudiu Manda şi deputatul Gabriel Vlase. Cel mai probabil, SRI-ului îi va fi luată „jucăria” preferată, anume interceptările. Cel mai pornit este preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, care a anunţat mai demult că vrea ca interceptările să fie făcute de o instituţie separată de SRI, Autoritatea Naţională de Interceptări, pentru a preîntâmpina abuzurile. Tăriceanu a anunţat, tot marţi, că proiectul este în stadiul final al elaborării. „Am creat un mic colectiv de lucru căruia i-am dat proiectul de lege pentru a-i face anumite corecturi și finisaje. Va exista un moment când toate aceste activități care sunt derulate fie de servicii, fie de parchete, vor trece la această Autoritate. Acest moment nu trebuie asociat de o sincopă în funcționarea interceptărilor”, a precizat preşedintele Senatului. Mai mult, deputatul Liviu Pleşoianu (PSD) a lansat în dezbatere publică proiectele prin care şefii SPP, SIE, SRI şi STS, precum şi prim-adjuncţii lor, nu vor mai putea avea mai mult de un singur mandat, limitat la numai patru ani. Scopul declarat al modificării legislative este blocarea pe viitor a situaţiei în care oameni precum Florian Coldea devin atotputernici nu numai în interiorul instituţiilor lor, ci îşi extind influenţa şi în alte zone. Într-un moment în care mai toţi politicienii au temeri legate de puterea serviciilor, mai vechiul pachet legislativ al siguranţei naţionale, elaborat pe vremea preşedintelui Băsescu şi abandonat într-un sertar la Parlament, nu are nicio şansă să fie scos de la naftalină, mai ales că şi la vremea elaborării sale a provocat discuţii legate de puterea prea mare acordată serviciilor.
Potrivit unor informaţii neoficiale, ar putea fi pregătit şi un proiect prin care Serviciul de Telecomunicaţii Speciale să fie trecut în subordinea Parlamentului
Temerile lui Dragnea
Teama liderului PSD privind constituţionalitatea înfiinţării comisiei speciale pentru legile siguranţei pare cumva justificată în condiţiile în care, pe 3 aprilie, CCR a declarat neconsituţională înfiinţarea comisiei de anchetă privind activitatea şefului Serviciului de Protecţie şi Pază, Lucian Pahonţu. Practic, Dragnea vrea ca hotărârea plenului comun privind preconizata comisiei să nu conţină prevederi care ar putea fi atacate la Curte de către opoziţie, întotdeauna dispusă să blocheze proiecte ale puterii prin sesizări ale CCR.
Vremurile apuse ale Legilor Big Brother
Perioada în care SRI a forţat la maxim obţinerea pe căi oficiale a unei marje mai largi de manevră a fost în 2012 prin Legile „Big Brother”, al căror fervent susţinător în Parlament era prietenul de atunci al lui Coldea, Sebastian Ghiţă. După doi ani, Curtea Constituţională a declarat legea privind retenţia datelor de către operatorii de telecomunicaţii ca neconstituţională, spre enervarea exprimată public de către directorul SRI, George Maior, şi procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi. Şi Legea privind cartelele prepay a înregistrat un eşec la CCR. Atacul de la Charlie Hebdo a generat o nouă ofensivă a instituţiilor de forţă pentru a facilita intruziunea în viaţa privată a cetăţenilor. „La momentul în care se va întâmpla o catastrofă, voi şti spre cine să arăt cu degetul”, spunea Maior. Cum CCR s-a ţinut tare pe poziţii, Maior a demisionat. De altfel, Curtea Europeană de Justiţie declarase ilegală directiva europeană pe baza căreia România adoptase anterior legile Big Brother.