Pentru al 4-a an consecutiv manifestarea se desfăşoară cu înaltul patronaj al preşedinţilor României şi Republicii Moldova, Klaus Iohannis și, respectiv, Maia Sandu, iar ediţia din acest an are motto-ul „Conexiuni Europene”. Pe parcursul a 13 zile, publicul din Chişinău are parte de 27 de spectacole în sală şi în aer liber, 8 audiţii de spectacole radiofonice şi 6 premiere.
De asemenea, sub genericul „Identități lingvistice – identitate europeană (memorie, artă, management cultural)” vor avea loc 10 lansări de carte şi întâlniri cu oameni de cultură şi personalităţi din lumea teatrului, între care Emil Boroghină, Ludmila Patlanjoglu, Matei Vișniec, Ana Blandiana, Aura Corbeanu, Ion Bogdan Lefter, Maria Zărnescu, Oana Borș şi mulţi alţii. România este reprezentată de Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași, Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu, Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova, Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, Teatrul Național Târgu-Mureș, Teatrul de Stat Constanța, Teatrul „Matei Vișniec” din Suceava, Teatrul Național Radiofonic şi Gigi Căciuleanu Romania Dance Company.
De cealaltă parte, gazdele aduc în prim plan 8 instituţii teatrale, Teatrul Național „Mihai Eminescu”, Teatrul Republican „Luceafărul”, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Bălți, Teatrul Național „Eugène Ionesco”, Teatrul „B.P. Haşdeu” din Cahul, Teatrul Național Satiricus „I.L. Caragiale”, Teatrul „Alexie Mateevici” şi Teatrul Fără Nume – Centrul Ginta Latină. Invitatul de onoare al festivalului este Teatrul Naţional Dramatic „Ivan Franko” din Kiev.
Reuniunea Teatrelor Naționale Românești a fost organizată pentru prima dată în 2015 și a fost inspirată din proiectul „Teatrul românesc București – Iași – Chișinău”, lansat cu un an mai devreme de cei doi directori ai Teatrelor Naționale din București și Chișinău, marele actor Ion Caramitru și, respectiv, regizorul Petru Hadârcă. Proiectul a fost conceput ca un flux masiv de spectacole dinspre occident spre Chișinău pentru a oferi modele alternative avalanșei de mesaje și narațiuni de propagandă rusă care dominau spațiul public și mediatic în acel moment, pentru a le oferi cetăţenilor moldoveni repere democratice şi a-i ancora în spațiul lumii libere.