Din această perspectivă, numărul tot mai mare de cazuri de diabet și complicațiile grave pe care le provoacă demonstrează necesitatea unor strategii coordonate pentru educarea populației și accesul la tratamente de ultimă generație, au subliniat participanții la conferința națională România Inteligentă „DIABET FĂRĂ COMPLICAȚII: PARTENERIAT PENTRU UN VIITOR SĂNĂTOS”, organizată ieri de postul de televiziune Antena 3 CNN, parte a Intact Media Group. Un mijloc eficient pentru trasarea politicilor medicale destinate prevenirii și tratării diabetului va fi apariția anul viitor a Registrului național al bolnavilor de diabet, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
Alexandru Rafila: „Educația pentru sănătate ar trebui să fie predată în școală și susținută acasă”
Prezent la dezbateri, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a subliniat necesitatea de a dezvolta servicii medicale de prevenție, inclusiv în cadrul asistenței primare, pentru a preveni escaladarea diabetului și a altor afecțiuni cronice care cresc rapid costurile sistemului de sănătate. Rafila a atras atenția că o creștere constantă a cheltuielilor în sănătate, fără politici preventive eficiente, va ajunge la un punct critic. „Nu poate crește PIB-ul cu 3-4% anual, în timp ce cheltuielile dintr-un anumit sector, cum este sănătatea, să crească cu 10%. În mod evident, la un moment dat, cheltuielile acelui sector o să reprezinte o povară foarte mare”, a explicat ministrul. În acest context, politicile preventive devin esențiale. „Singurul lucru pe care poți să-l faci ca să ții sub control cheltuielile sunt politicile preventive și furnizarea unor servicii accesibile, satisfăcătoare din punct de vedere al calității și nevoilor pacientului, și cu costuri mai mici,” a continuat acesta. Rafila a oferit exemplul Statelor Unite, unde, deși se alocă aproape 19% din PIB pentru sănătate, zeci de milioane de oameni nu au acces la servicii de bază. El a subliniat că, deși România are încă multe provocări, progresele în accesibilitatea serviciilor medicale pentru diabet, cancer și alte afecțiuni severe reprezintă o constantă a eforturilor guvernamentale.
1.000 de medici diabetologi are astăzi România
Educația pentru sănătate, un element crucial
Ministrul a reluat, de asemenea, tema privind importanța educației pentru sănătate, subliniind că aceasta ar trebui să înceapă de la o vârstă fragedă, atât acasă, cât și în instituțiile de învățământ. „Educația pentru sănătate este un concept mai larg. Ar trebui să fie predată în școală, iar ideal ar fi să fie susținută și acasă. Însă, dacă părinții nu au cunoștințele necesare, situația se complică”, a declarat Rafila. Totuși, ministrul a menționat și efectul pozitiv pe care îl pot avea copiii care au fost educați corespunzător, devenind un fel de „influenceri” ai sănătății în propriile familii.
Ministrul a subliniat și rolul important pe care medicii de familie îl pot avea în promovarea sănătății și prevenirea diabetului. „Discutăm de ani de zile despre acest aspect, dar încă nu am reușit să finalizăm un cadru concret. Toată lumea își exprimă interesul, însă este esențial să punem accent pe educație și prevenție în mod real,” a concluzionat acesta.
Bogdan Timar, președintele SRDNBM: „În România, undeva la 900.000 de persoane nu știu că au diabet”
Într-o intervenție video în cadrul evenimentului, profesorul universitar doctor Bogdan Timar, președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice (SRDNBM), a declarat că, potrivit unui studiu, în România peste 11% din populație suferă de diabet.
„Discuția trebuie împărțită pe două paliere principale. Pe de-o parte putem vorbi despre persoanele pe care le cunoaștem a avea diabet și care beneficiază, prin programul național, de medicație antidiabetică. Aici sunt puțin peste 1,2 milioane de persoane. Există o tendință globală care se regăsește și în România, aceea de a avea și multe persoane nediagnosticate sau care nu iau tratament. E un lucru ușor explicabil – peste 90% din cazurile de diabet la nivel global sunt reprezentate de diabetul zaharat tip II, iar în primii ani ai evoluției sale acesta este asimptomatic. Acesta e și motivul pentru care, în afara unui screening proactiv, pacientul poate trăi mai mulți ani fără să cunoască că are diabet. Studiul Predator face referire la o situație din 2014, urmând ca în 2025 să avem o reiterație în care să facem o radiografie a prezenței diabetului zaharat în România la momentul de față. Conform estimărilor pe care le avem, prevalența reală depășește puțin 11% din populația adultă a României, asta înseamnă că ar mai fi, probabil, undeva la 900.000 de persoane care nu știu că au diabet.
Dincolo de diabet nu putem să nu ne gândim și la alte tulburări ale glicemiei care sunt corespondente stadiilor de diabet, care nu au un impact major, dar fără intervenție rapidă acele persoane riscă să ajungă la boală. În ce privește prediabetul, probabil avem de-a face cu un număr de peste 2 milioane de persoane”, a declarat președintele SRDNBM în cadrul conferinței.
Educația joacă un rol important
Prof. univ. dr. Carmen Orban, Consilier de Stat la Cancelaria Prim-ministrului, a subliniat că, dincolo de reglementări, un rol esențial îl joacă educația pacienților, inclusiv rolul copiilor în educarea părinților. „Mi-aș dori să nu fim excesivi și categoric soluții există,” a spus dr. Orban, subliniind că verificarea pacienților pentru a vedea dacă urmează tratamentul și indicațiile medicale trebuie realizată într-o manieră eficientă, inclusiv în ceea ce privește regimul de viață. „Educația… până la urmă soluția aceasta este ca și copiii să-și educe părinții,” a adăugat dr. Orban.
Roxana Radu, CNAS: „Toate laboratoarele care au contract cu Casa de Asigurări sunt obligate să asigure toate analizele incluse”
Roxana Radu, Director Programe Curative în cadrul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a explicat că reglementările existente prevăd obligația laboratoarelor de a asigura toate analizele, incluse în contractul cu CNAS. Aceasta a subliniat că, odată ce un laborator semnează un contract cu Casa de Asigurări, trebuie să asigure toate investigațiile medicale pentru pacienți. „În toate laboratoarele, în momentul în care contractează cu casa pe pachetul de servicii, sunt obligate să contracteze absolut toate analizele,” a declarat dr. Radu, menționând că există chiar și un contract special, dedicat în mod separat pentru analiza hemoglobinei glicate, esențială în monitorizarea pacienților cu diabet.
Nivelul glicemiei, asociat cu bolile oculare
Delia Reurean Pintilei, medic primar specializat în diabet, nutriție și boli metabolice, a evidențiat legătura dintre diabet și complicațiile oculare, explicând importanța menținerii glicemiei sub pragul de 126 mg/dl. „Acest prag de 126 este important deoarece a fost asociat cu complicațiile oculare,” a explicat dr. Reurean Pintilei. „Diagnosticul de diabet nu se pune doar în cazul unei glicemii de 150 mg/dl sau a unei hemoglobine glicozilate peste 6,5%. Poți avea valori de 111-113 mg/dl și, totuși, să ai nevoie de testări suplimentare, care pot fi accesate gratuit prin medicul de familie sau specialistul diabetolog,” a adăugat aceasta, subliniind importanța testărilor regulate pentru identificarea timpurie a riscurilor de diabet.
Alexandria, un exemplu de urmat
La rândul său, Victor Drăgușin, primarul orașului Alexandria, a vorbit despre propria sa experiență cu diabetul și despre cum l-a motivat aceasta să ia măsuri pentru prevenția bolii în comunitatea sa. „Nu am avut antecedente de diabet în familie, însă o alimentație nesănătoasă și lipsa mișcării m-au adus aici,” a spus Drăgușin. El a subliniat importanța conștientizării în rândul tinerilor și copiilor, mai ales în contextul în care obezitatea infantilă devine o problemă tot mai serioasă. „Suntem în al treilea an al proiectului pilot «Tu știi ce mănânci?», în care sunt implicați 250 de copii. Ca primar și din experiența pe care o avem, avem foarte multe pârghii legale pentru a susține orice inițiativă, într-un cadru legal, care să ajute la prevenirea și monitorizarea copiilor cu risc și la consilierea familiilor acestora,” a precizat primarul, subliniind sprijinul pe care administrațiile locale îl pot oferi în prevenția diabetului și promovarea unui stil de viață sănătos.
Laszlo Attila, senator: „Este esențial să reglementăm ce anume poți vinde în școli și ce nu poți vinde”
În cadrul conferinței, senatorul Laszlo Attila, membru al Comisiei de Sănătate din Senat, a evidențiat necesitatea continuării eforturilor de prevenire și combatere a diabetului și obezității. El a subliniat importanța unor măsuri de informare, educație și reglementare în școli, cu scopul de a reduce incidența obezității în rândul copiilor, un factor de risc major pentru dezvoltarea diabetului în rândul populației tinere. „Am făcut acest efort, dar cred că acest efort trebuie continuat și în viitor. Și cam astea sunt costurile care ne așteaptă,” a afirmat senatorul Attila, referindu-se la resursele necesare pentru prevenirea afecțiunilor generate de un stil de viață nesănătos. „Activitatea noastră continuă în foarte multe domenii,” a adăugat el, felicitându-i pe toți cei implicați în inițiativele de sănătate publică desfășurate până acum. Totodată, Attila a precizat că implicarea Ministerului Sănătății în programe de educație și informare este vitală pentru a avea un impact real asupra populației.
Laszlo Attila a abordat și problema obezității în rândul copiilor, subliniind că scăderea incidenței acesteia trebuie să devină o prioritate pentru autoritățile române. Printre măsurile propuse pentru a atinge acest obiectiv se numără modificarea alimentației în școli și reglementarea strictă a produselor care pot fi vândute în aceste unități. „Este esențial să reglementăm ce anume poți vinde în școli și ce nu poți vinde” a explicat Attila, susținând astfel necesitatea unei intervenții directe pentru a asigura un mediu alimentar sănătos pentru tineri.
Oficialul a subliniat că aceste eforturi de prevenție și educație nu ar trebui să fie temporare, ci să reprezinte o constantă în politicile de sănătate. „În fiecare domeniu sunt costuri” a menționat senatorul, subliniind că investițiile în sănătate publică sunt inevitabile, dar necesare pentru a preveni cheltuieli mult mai mari pe termen lung.
Conferința „Diabet fără complicații: Parteneriat pentru un viitor sănătos” a adus în discuție strategiile esențiale pentru reducerea incidenței diabetului în România și rolul crucial al educației și al reglementărilor în promovarea unui stil de viață sănătos, mai ales în rândul tinerilor.
Diabetul zaharat este principala cauză a dezvoltării bolilor cronice de rinichi, iar astăzi unul din 10 români suferă de o boală de rinichi fără să știe, a subliniat Bogdan Sorohan, medic specialist nefrologie.
Radu Gănescu, COPAC: „Degeaba avem programe de tratament de ultimă generație, bine finanțate, dacă ele nu sunt accesibile pacienților”
Prezent la conferință, Radu Gănescu, președintele Coaliției Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), a tras un semnal de alarmă legat de dificultățile programului național de diabet.
„E un program care s-a dezvoltat, oferim inovație și oferim posibilitatea pacienților să se trateze, dar în același timp avem mari dificultăți în circuitul pe care-l avem și-n managementul programului. Avem finanțare, dar vedem că aceasta de multe ori nu ajunge la pacient, adică la pacientul care trebuie să-și facă o hemoglobină glucozilată, din diverse motive. Vorbim aici de București, dacă mergem la 100 de kilometri de București cifrele sunt clar diferite. Al doilea pas e managementul bolii, care trebuie să ajungă la medicul de familie, la cardiolog, la diabetolog, la nefrolog, și acest circuit de multe ori e inaccesibil, pentru că trebuie să se plimbe de colo-colo trei luni de zile, și până a terminat toate consultațiile trebuie să o ia de la capăt. Nu avem echipe multidisciplinare în centre dedicate. Eu, dacă după 10 ani de tratament m-am săturat să merg peste tot, renunț și trec pe insulină și gata. Și mulți pacienți renunță. Există factori foarte importanți în ziua de azi: stilul de viață, modul de mânca, de a face exerciții, de a merge la medic. Toate lucrurile vin ca un pachet complet… Diabetul poate dezvolta complicații, dar și alte patologii care pot dezvolta diabet, iar atunci lucrurile sunt mai complicate pentru că vorbim de pacienți care la momentul când dezvoltă o patologie gen diabet e a doua sau a treia și nu-i dau o importanță… și atunci toată starea de sănătate se agravează. Sunt foarte multe lucruri de făcut, plecat de la școală și până la vârste înaintate. Și aici trebuie să mergem la societățile profesionale, asociațiile de pacienți, mass-media. Ține de un circuit simplificat, nebirocratic”, a declarat Radu Gănescu în cadrul conferinței.
„Părerea mea e că e o poveste de succes (Programul național de diabet – n. red). Trebuie să știm de unde am pornit. În 2016 alocam 650 de milioane de lei pentru programul de diabet și tratam cam 800.000 de persoane. Cam 800.000 tratam și până acum doi ani. Costurile au început cu 650 de milioane, apoi în 2017 - 750 de milioane, 2018 - un miliard, 2019 - 1,5 miliarde. Acum suntem la 3,4-3,5 miliarde de lei. Efortul care s-a făcut în ultimii ani e aproape supraomenesc. De la 800.000 de pacienți de care știm, și subliniez eforturile colegilor care lucrează în domeniu, care au reușit să spargă bariera de 900.000. Știam că avem peste 2 milioane care suferă de boală, în marea majoritate îi depistam când apăreau complicațiile, acum am făcut pasul următor, începe să crească numărul persoanelor despre care știm că există. Pentru acest lucru trebuia o colaborare aproape perfectă între societățile profesionale și politicieni, și aici vorbesc inclusiv despre domnul ministru. A existat o deschidere majoră în acest sens în ultimii 4-5 ani să începem să ne pregătim pentru acea perioadă când ne vom confrunta cu un număr crescut de pacienți cu boli cronice netransmisibile. Una din probleme e diabetul, am modificat legislația, am creat cadrul legislativ pentru infrastructura care acum se construiește și sper ca, pasul următor, să avem și acele centre de prevenție care să desfășoare activitatea, nu numai în acest domeniu, ci și în celelalte, pentru că suntem deficitari la acest capitol. Nu cred că există în lumea asta o țară care să fi finanțat o asemenea creștere în domeniul sanitar”.Laszlo Attila, secretar în Comisia de Sănătate a Senatului