Criza economică asociată pandemiei de coronavirus a însemnat sistarea activităţii foarte multor firme sau închiderea lor. Zeci de mii de angajaţi din mediul privat s-au trezit peste noapte fie şomeri, fie trimişi în şomaj tehnic, cu diminuarea corespunzătoare a veniturilor. În tot acest timp, mulţi dintre angajaţii statului au fost lăsaţi acasă, într-un mic concediu, departe de pericolul COVID-19, dar au continuat să-şi încaseze salariile, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Situaţia din această perioadă readuce în actualitate o întrebare mai veche legată de numărul bugetarilor: sunt mulţi sau puţini? Dacă ar fi să răspundem din perspectiva nevoilor statului, am spune că sunt puţini, dar dacă ar fi să analizăm din perspectiva veniturilor bugetare, atunci putem spune că sunt prea mulţi. Deşi România este printre ultimele ţări din UE în ceea ce priveşte cheltuielile statului raportate la PIB, problema noastră este că veniturile sunt prea mici.
La începutul acestui an, potrivit ultimei statistici publicate de Ministerul Finanţelor, în România erau circa 1,24 milioane de bugetari. Dintre aceştia, 794.000 erau în administraţia centrală, iar 444.000, în administraţia locală. În administraţia centrală, 204.000 de angajaţi erau în sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, 289.000, în învăţământ şi 17.000, în sistemul medical gestionat de Ministerul Sănătăţii.
Răsfăţaţii cu salarii de lux
La cei 1,24 milioane de angajaţi mai putem adăuga aproximativ 147.000 de angajaţi ai instituţiilor care şi-au tras - cu voie de la Parlament - un statut special, acela al autofinanţării pe banii din taxele datorate statului român de companiile care activează în diverse sectoare. Aici Legea salarizării personalului bugetar nu se aplică, iar sistemul de pile şi relaţii este cel care dictează angajările, pentru că salariile le bat pe cele din transnaţionalele de succes.
„Cel mai suplu stat din UE”
Dacă ar fi să ne raportăm strict la statistica Eurostat, în 2019 România avea cea mai mică pondere a bugetarilor în numărul salariaţilor din UE, cu 18,2%, în condiţiile în care media europeană era de 25,9%. De exemplu, în Bulgaria ponderea era de 20,5%, în Ungaria, de 22,4%, iar în Polonia ajungea la 24,1%. De asemenea, aveam 62 de angajaţi în sectorul public la 1.000 de locuitori, acesta fiind cel mai mic raport din UE. Analizând aceste cifre, am putea ajunge la concluzia că şi la noi ar mai fi loc destul pentru angajări în sistemul bugetar.
7.000.000 Atâția angajaţi erau în România la sfârşitul anului trecut
Cât costă aparatul bugetar
Cheltuielile de personal au însumat anul trecut 102,34 miliarde de lei, în creștere cu 18,8% comparativ cu 2018, potrivit execuţiei bugetare publicate de Ministerul Finanţelor. Exprimate ca pondere în PIB, ele au crescut cu 0,8 puncte procentuale, de la 9% în 2018 la 9,8% în 2019.
Creşterea faţă de 2018 a fost determinată de majorarea salariilor ca urmare a aplicării Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, și - concomitent - de creșterea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. În plus, au fost achitate diferențele salariale prevăzute de Legea nr. 85/2016, restante din anul 2018 și sume aferente anului 2019 - pentru universitățile de stat, precum și tranșele aferente hotărârilor judecătorești având ca obiect drepturi de natură salarială în domeniul educației și justiției, în valoare aproximativă de 1,7 miliarde de lei.
Cum arată bugetul statului
România are printre cele mai mici venituri fiscale din UE, iar acest lucru ţine de colectarea slabă realizată de ANAF, de evaziunea fiscală, dar şi de faptul că la noi se pune un mare accent pe impozitarea muncii şi a consumului, în timp ce capitalul şi proprietatea sunt impozitate mult mai puţin comparativ cu ţările din Vestul Europei. De exemplu, anul trecut, veniturile fiscale au fost cu 6,1 miliarde de lei mai mici decât ţinta programată. Dacă în UE media ponderii veniturilor fiscale în PIB este de 40%, la noi, aceasta este de 27%, o pondere mai mică decât cea înregistrată de România având doar Irlanda, cu 23%. În acelaşi timp, Franţa ajunge la 48%, Belgia, la 46%, iar Danemarca, la 44%, acestea fiind ţările care înregistrează cea mai mare pondere a veniturilor fiscale în PI
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 321,13 miliarde de lei anul trecut, cu 21,5 miliarde de lei mai puţin faţă de programul iniţial.
Veniturile nu astupă golurile
Deficitul bugetului general consolidat a explodat anul trecut, ajungând la 48,3 miliarde lei, reprezentând 4,6% din PIB. Actuala criză economică asociată crizei medicale a prins România nepregătită, iar pentru anul în curs estimările indică o deteriorare și mai puternică a finanţelor publice. Deficitul este prognozat pentru finalul anului 2020 la 6,7% din PIB, ca urmare a majorării cheltuielilor la 39,5% din PIB şi a veniturilor la 32,7% din PIB, potrivit Ministerul Finanţelor, după ce bugetul pe acest an fusese construit pe un deficit de 3,59% din PIB (40,545 miliarde de lei).
Restructurarea cheltuielilor, dictată de evoluţia economiei
Estimările Guvernului, considerate de mulţi analişti prea optimiste, indică o contracție de 14,4% a economiei în trimestrul al doilea, după ce primul trimestru s-a încheiat cu o creştere aflată în marja de eroare a Statisticii, de 0,3% comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut. În general, dar cu atât mai mult în această perioadă de criză, economia românească nu poate susţine un deficit bugetar atât de mare precum cel anunţat, iar statul va fi obligat să-şi restrângă şi el cheltuielile de funcţionare. Acum, pentru a le putea face faţă şi pentru refinanţarea datoriei publice, Executivul se împrumută deja la dobânzi foarte mari, umflând astfel datoria guvernamentală care pentru acest an se estimează că va ajunge la 46,2% din PIB.
Creşterea mult mai rapidă a cheltuielilor comparativ cu veniturile va obliga, până la urmă, Executivul să ia măsuri de ajustare a balanţei. Dacă nu va intra într-o retorică electorală, pentru actualul Guvern restructurarea cheltuielilor bugetare este doar o chestiune de timp, iar acest lucru va da un răspuns oficial la întrebarea: sunt mulţi sau puţini bugetari?
Statul are prea puțini angajați față de necesarul curent, dar prea mulți față de capacitatea bugetară
Ponderea veniturilor fiscale în PIB (%)
Media UE 40
Croaţia 39
Slovenia 38
Ungaria 37
Cehia 36
Polonia 36
Slovacia 34
Estonia 33
Letonia 31
Lituania 30
Bulgaria 30
România 27
Sursa: Eurostat, 2018
TABEL 2
Ponderea cheltuielilor bugetare în PIB (%)
Media UE 46
Ungaria 47
Croaţia 46
Slovenia 44
Polonia 42
Slovacia 42
Cehia 41
Estonia 39
Letonia 39
Bulgaria 37
România 35
Lituania 34
Sursa: Eurostat, 2018
TABEL 3
Ponderea datoriei publice în PIB (%)
Media UE 80
Croaţia 74,6
Ungaria 70,8
Slovenia 70,1
Polonia 48,9
Slovacia 48,9
Lituania 35,9
România 35
Cehia 32,7
Letonia 34,2
Bulgaria 22,6
Estonia 8,4
Sursa: Eurostat, 2018