După luni întregi de retorică dură și mesaje amenințătoare pe Twitter, unele țări membre ale NATO se pregătesc să aloce fonduri substanțiale pentru apărare.
Guvernul român - care deja se simte inconfortabil pe fondul activităților ruse în Marea Neagră - a anunțat că va cheltui zeci de milioane de dolari pentru achiziționarea de armament avansat, alăturându-se astfel altor cinci state din NATO, care au atins obiectivul dificil de a aloca apărării fonduri suplimentare (cel puțin 2% din PIB, n.r.), folosit de președintele american, Donald Trump, drept instrument pentru a critica Alianța, a scris, miercuri, revista „Foreign Policy”. „NATO, în ansamblul său, își sporește cheltuielile, întrucât a auzit retorica lui Trump, așa că, deși nu există o nouă strategie amplă, există sentimentul că aliații caută modalități de a face mai mult și mai rapid'', a afirmat un fost oficial în domeniul apărării, sub rezerva anonimatului. Totuși, pentru cei mai noi membri ai NATO, ceea ce justifică sporirea bugetului militar este Rusia, nu Trump. Oficiali români au subliniat că peninsula Crimeea se situează la mai puțin de 350 de kilometri de țărmurile sale, iar țara lor are o frontieră lungă cu Serbia, care s-a apropiat de Kremlin, în contextul în care achiziționează avioane și sisteme de apărare aeriană rusești. Iar când NATO a deschis, anul trecut, o bază de apărare antirachetă în România, președintele rus Vladimir Putin a spus că această țară este „în vizorul” Moscovei. Drept răspuns, România i-a surprins pe mulți, luna trecută, când și-a anunțat intenția de a cumpăra sisteme de apărare aeriană și antirachetă Patriot, o platformă de fabricație americană aflată deja în dotarea a 13 aliați din Europa și Orientul Mijlociu.
„Având cea mai rapidă creștere economică din UE, România a inclus pe lista de cumpărături corvete mici și rapide, sisteme multilansatoare de rachete și echipament de supraveghere și comunicații”, scrie „Foreign Policy”.