Economiile din Europa de Sud-Est vor trece prin cel mai rău an de la criza financiară global declanşată în 2008, conform noilor proiecții realizate de Institutul de Studii Economice Internaționale din Viena (WIIW). Pandemia de coronavirus afectează deja rețelele de producție și restricționează substanțial activitatea în sectoare precum turismul, aviația, energia și producția. Cazurile raportate în Europa cresc în fiecare zi, iar viața economică este puternic perturbată, subliniază institutul în prognoza sa de primăvară.
Având în vedere gradul ridicat de incertitudine, noile proiecții ale WIIW pentru 23 de țări din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est (CESEE) au inclus inițial un set de patru scenarii pentru impactul economic al coronavirusului, un scenariu de bază pre-coronavirus, un scenariu „ușor”, unul „mediu” și unul „sever”. Având în vedere evenimentele din ultimele zile, scenariul „sever” a devenit de bază. În total, în scenariul „sever”, creșterea CESEE ar fi de 1,1% în acest an.
România îşi înjumătăţeşte creşterea PIB
În contextual pandemiei de coronavirus, WIIW a revizuit pentru România în jos prognoza de creştere a PIB de la 3,3%, la 1,7%. Aceasta ar fi ca amplitudine a treia cea mai abruptă revizuire pentru ţările CESEE, după cea operată pentru Republica Moldova, unde prognoza a fost revizuită de la 3,8% la 2% şi Albania, unde prognoza a fost redusă de la 3,% la 1,7%. În ceea ce priveşte Bulgaria, creşterea PIB se va tempera de la 2,7%, în prognoza de toamnă, la 1,4, în prognoza de primăvară.
WIIW susţine că țările din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est sunt setate pentru cel mai rău an de la criza financiară mondială din 2007- 2008, din cauza pandemiei de coronavirus. Dimensiunea impactului va varia în funcție de țară şi în funcție de anumite zone de vulnerabilitate. Astfel, ţările cu un nivel mai ridicat de integrare comercială cu China vor fi mai grav afectate, menționează institutul vienez. Printre aceste ţări se numără ţările membre CSI, precum Moldova, sau Albania, Bulgaria, Croația, România și Slovenia. Țările care se bazează pe turism, precum Croația, Slovenia, Albania și Muntenegru, vor avea, de asemenea, un motiv mare de îngrijorare, la fel ca ţările care se bazează pe exporturile de energie (Rusia și Kazahstan). Ieşirile de capital vor reprezenta în această perioadă un risc major, în special pentru țările care se bazează pe dolar, mai arată analiza WIIW.
Coronavirusul a redus temporar atenția economiștilor și a factorilor de decizie de la alte probleme fundamentale cu care se confruntă CESEE. Una dintre cele mai mari probleme este deficitul de forță de muncă, care, probabil, riscă să devină mai acut și, ulterior, va amenința sustenabilitatea modelului economic al regiunii, întrucât se bazează pe avantajele costului forței de muncă. Digitalizarea ar putea ajuta însă CESEE să crească productivitatea economiilor sale prin dezvoltarea sectoarelor de servicii mai productive și prin creșterea performanţelor proceselor de producție. Regiunea este, în general, bine dotată pentru o digitalizare suplimentară, dar, cu toate acestea, este important să se dezvolte politici guvernamentale adecvate pentru a asigura (re)calificarea forței de muncă și pentru a sprijini investițiile în noile tehnologii, mai arată analiza WIIW.
Detaliile privind previziunile revizuite ale PIB în 2020 pentru țările din sud-estul Europei (%):
Ţările Prognoza de toamnă Prognoza de primăvară
Bulgaria 2,7 1,4
Croaţia 2,7 1,4
România 3,3 1,7
Slovenia 2,8 1,5
Albania 3,8 1,7
Bosnia&Herţegovina 2,7 1,2
Muntenegru 3 1,4
Macedonia de Nord 3,4 1,7
Serbia 2,7 2
Kosovo 4 2,8
Moldova 3,8 2
Sursa: WIIW
Cât de legată este România de China
O analiză realizată recent de KeysFin, pentru că ţara noastră China este al șaptelea partener comercial, iar răspândirea coronavirusului afectează în primul rând întreprinderile locale care importă telefoane, mașini și echipamente electrice direct din această țară. Valoarea comercială (exporturi și importuri) între România și China a crescut în 2018 cu 13,7% față de 2017 și s-a dublat față de 2008, depășind 5,1 miliarde de euro, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Deşi valoarea importurilor din China reprezintă doar 5,3% din importurile românești, această ţară este a cincea sursă de importuri directe ale României, valoarea acestora crescând cu 16% în 2018 față de 2017 și cu 83% din 2008, ajungând astfel la 4,4 miliarde de euro. Pe categorii de produse, pe primul loc în topul importurilor românești din China sunt utilaje, aparate și echipamente electrice și dispozitive mecanice. Acestea au însumat 2,3 miliarde de euro în 2018 - reprezentând 52% din totalul importurilor din China. Clasamentul continuă cu categoria de metale comune (fontă și oțel) și produse ale acestora, în valoare de 365 de milioane de euro, reprezentând 8% din totalul produselor importate din China. Pe locul trei se află textilele, în valoare de 314 milioane de euro, respectiv 7% din total, în al patrulea rând este marfa ?(mobilă și jucării), cu un total de 260 de milioane de euro și, în final, echipamentele optice, camerele foto, foto și instrumente medical-chirurgicale, a căror valoare se ridică la 234 milioane de euro (5% din total). Pe de altă parte, cele mai mici valori ale importurilor din China în 2018, potrivit Institutului Național de Statistică, au fost înregistrate de produsele vegetale (fructe, semințe, cafea, legume), în valoare de 12 milioane de euro, reprezentând doar 0,3% din importurile totale de origine chineză, animale și produse de origine animală (pește, lactate și carne), în valoare de 2,4 milioane de euro sau 0,1% din același total, și grăsimi și uleiuri, de numai 1,5 milioane de euro (0,03%).
România a raportat în 2018 cel mai mare deficit comercial față de China, de dinaintea crizei, de 3,7 miliarde de euro, depășind nivelul din 2008, de 2,6 miliarde de euro. În 2018 deficitul a crescut cu 20% față de 2017 și cu 63% din 2008.
Ce exportăm noi
China este a 20-a cea mai mare piață de desfacere a României, cu o valoare totală exportată de 746 de milioane de euro în 2018. Ca dinamică, potrivit analiștilor KeysFin, avansul este de peste 360% raportat la anul 2008. România a exportat în 2018 pe piaţa chinezească automobile, aparate, echipamente electrice și dispozitive mecanice (inclusiv turbine și motoare), în valoare de 328 milioane de euro, reprezentând 44% din totalul exporturilor românești în China. În al doilea rând, produsele fabricate din lemn (cu excepția mobilierului), în valoare de 146 de milioane de euro, reprezentând 20% din totalul articolelor exportate în China, iar pe locul al treilea regăsim instrumente optice, aparate foto, fotografie și servicii medicale, echipamente chirurgicale, în valoare de 57,6 milioane de euro, reprezentând 8% din total, potrivit analizei citate. Locurile patru și cinci sunt ocupate, în această ordine, de materiale plastice și cauciuc, în valoare de 50,4 milioane de euro sau 7% din totalul, respectiv metale comune (cupru, fontă, fier, oțel, aluminiu) și articole ale acestora, în valoare de 44 milioane de euro sau 6% din total.
Dintre cele peste 2.200 de companii cu acționari chinezi, 2.120 au o participație directă, majoritară, de peste 50%, conform datelor raportate de companii la Ministerul Finanțelor Publice. Cifra de afaceri a companiilor cu capital majoritar chinezești a depășit 1,3 miliarde de lei în 2018.
Studiul KeysFin