Potrivit datelor oficiale, muncitorii străini din afara UE au adus bugetului de stat anul trecut 230 de milioane de euro. Fiind una dintre cele mai profitabile afaceri, aducerea muncitorilor din Asia începe să facă și „victime” în rândul polițiștilor de la Imigrări. Recent, procurorii DNA au prins în flagrant doi polițiști de la Imigrări din Ialomița care luau șpagă de 300 de euro pentru fiecare angajat străin, urgentând avizele de muncă, fără a mai face verificările necesare pentru securitate. Ancheta e în plină desfășurare, cercetați fiind și patronii firmelor de recrutare a angajaților asiatici care au dat șpagă pentru a accelera eliberarea avizelor de muncă în România.
Din stenogramele care au ajuns în spațiul public reiese că polițiștii se temeau de eventuale interceptări, dar nu au mai ținut cont de consecințe, sumele pe care le încasau fiind foarte mari. Interceptările au început după ce, în aprilie 2024, patronii unor firme de recrutare au denunțat la DNA doi polițiști de la Imigrări, pentru șpagă. Procurorii au organizat mai multe acțiuni de flagrant. În parcarea mall-ului Plaza România, din Capitală, au prins-o pe concubina unuia dintre suspecți în timp ce primea 7.500 de euro și 2.500 de lei pentru 25 de dosare. Ulterior, polițistul Bogdan Niță a colaborat cu anchetatorii, dezvăluind informații despre șeful său, Rareș Bulimej, pe care l-a și prins în flagrant, vorbind la telefon și prin mesaje pe mai multe aplicații.
Șeful biroului Imigrări Ialomița, Rareș Bulimej, a fost înregistrat de colegul său, Bogdan Niță, care avea asupra sa tehnică specifică pentru a-l prinde în flagrant. Niță a colaborat pentru încă o acțiune de flagrant, predându-i șefului suma de 12.000 de euro. Astfel, comisarul Rareș Bulimej, șeful Imigrărilor din Ialomița, a fost arestat pentru luare de mită. Bogdan Niță a fost lăsat în libertate, având statut de suspect, nu de inculpat, datorită colaborării cu anchetatorii.
Acțiuni de amploare ale DIICOT și DNA
Aceștia nu sunt singurii polițiști de la Imigrări cercetați pentru șpagă, anul acesta. Pe 6 iunie, șeful Biroului pentru Imigrări Caraș-Severin, Vali Mitruș, a fost arestat pentru mită și trafic de migranți, iar alte trei persoane, inclusiv administratorul unei firme de recrutări, au fost plasate sub control judiciar, pentru șpăgi variind între 2.100 lei și 22.000 euro și alte foloase necuvenite pe care mai mulți oameni de afaceri le dădeau pentru emiterea avizelor de muncă și prelungirea nelegală a dreptului de ședere. Astfel au fost implicați în migrația ilegală pentru peste 1.137 de cetățeni străini, cei mai mulți din Pakistan și Bangladesh. Străinii erau cazați ilegal și plasați la muncă sau preluați de rețele de traficanți pentru a fi transportați spre state din Vestul Europei.
De la începutul acestui an, DIICOT și DNA au desfășurat o operațiune comună, de amploare, în vestul țării, într-un dosar care vizează traficul cu migranți și acte de corupție. Procurorii au efectuat, doar în primele patru luni ale anului, peste 70 de percheziții domiciliare în 7 județe, inclusiv București, dar și la Biroul pentru Imigrări al județului Caraș-Severin și Serviciul pentru Imigrări al județului Arad.
Numărul crește cu 100.000 pe an
La un calcul simplu, se pot observa diferențele între numărul de muncitori aduși anual din țările asiatice, începând cu 2020, și cei care au rămas să lucreze în țara noastră. În România, a fost aprobat pentru anul 2024 un contingent de 100.000 de muncitori străini, similar cu cel din 2023, principalele țări de proveniență pentru muncitorii străini fiind cele asiatice, în special: Nepal, Filipine, India, Bangladesh și Sri Lanka.
Afacerile cu muncitori din Asia au crescut semnificativ din 2020. În ianuarie 2020, în România, erau active doar 49.832 de contracte individuale de muncă ale cetățenilor străini.
În ianuarie 2024, 140.865 de cetățeni străini aveau contracte de muncă active în România, iar la finalul anului 2023, numărul cetățenilor străini care munceau în România era de 129.889, conform datelor de la Ministerul Muncii. În 2020, numărul acestora era de 49.832. 2022 a fost anul în care a crescut cel mai mult numărul de permise de lucru alocate muncitorilor din afara țării, în condițiile în care, în 2021, contingentul de lucrători străini nou admiși pe piața muncii a fost de 50.000, dublu față de anul precedent. Doar în ultimele 5 luni ale anului trecut, 10.975 de cetățeni străini au semnat un contract individual de muncă în România.
Aproape 74.400 de cetăţeni străini aveau drept de şedere în scop de muncă în ţara noastră la finalul anului 2023 - cu peste 44% mai mare decât cel din aceeaşi perioadă a anului 2022 -, iar peste 45% dintre ei erau din Nepal şi din Sri Lanka. Pe 1 ianuarie 2023, numărul total al străinilor care munceau în țara noastră era de 103.084, iar din august 2022 până în ianuarie 2024, numărul acestora a crescut cu 37.781.
Conform datelor de la Inspectoratul General pentru Imigrări, cei mai mulţi s-au stabilit în Bucureşti şi Ilfov, au vârste între 18 şi 60 de ani şi sunt muncitori necalificaţi. La începutul anului curent, cei mai mulți cetățeni străini lucrau în București (49.272), județul Ilfov (14.673), Timiș (7.859), Constanța (6.826), Cluj (6.406), Brașov (4.986) și Iași (4.378). Cei mai mulți erau angajați ca muncitori necalificați în construcţii (peste 5.100 ), muncitori necalificați în asamblarea pieselor (circa 4.500), ajutor de bucătar (peste 4.000), manipulant marfă (peste 4.000) sau lucrători în bucătărie (circa 3.000).
Costurile angajării muncitorilor din Asia
Pe piața din România s-a lansat un „trend” al angajărilor unor muncitori asiatici, sub pretextul lipsei forței de muncă. În timp ce românii pleacă la muncă în vestul Europei, pe salarii mult mai mari decât în România, angajatorii români spun că nu mai găsesc forță de muncă și trebuie să aducă din Asia, dar banii pe care îi plătesc pentru un asiatic sunt cel puțin de două ori mai mulți decât pentru un român căruia îi oferă salariul minim pe economie.
Procesul de recrutare implică mai multe etape, de la evaluarea inițială a candidaților până la integrarea lor efectivă în cadrul companiei.
Procedura de recrutare forță de muncă din Asia începe cu obținerea avizului de muncă, un document emis de Inspectoratul General pentru Imigrări, necesar pentru fiecare candidat și care implică o taxă către buget de 100 euro per persoană. Firma de recrutare se ocupă și de pregătirea dosarului pentru viza de muncă, pe care îl depune la secția consulară a Ambasadei României din țara de origine a candidatului. După obținerea vizei, se planifică și achiziționează călătoria candidatului către România. În final, firma de recrutare oferă asistență în procesul de obținere a permisului de ședere, pentru care sunt necesare taxe suplimentare către buget (120 de euro).
Străinii au salarii duble față de români
Pentru angajatorii din România, costurile asociate recrutării includ nu doar salariul minim pentru muncitori străini, ci și cazarea, bonurile de masă și onorariile agențiilor de recrutare, care variază în funcție de categoria profesională a muncitorilor și de numărul acestora angajați.
Angajații străini primesc mai mult decât venitul minim pe economie și trebuie să li se asigure inclusiv cazarea, iar în contextul intrării României în spațiul Schengen, s-a discutat și despre o majorare a salariilor plătite de angajatorii români muncitorilor veniți din spațiul non-UE, pentru păstrarea personalul străin interesat de piața muncii locale.
Conform datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, mediile salariale nete, la nivel național, pentru un angajat care ocupă o poziție entry level în aceste domenii sunt cuprinse între 2.600 și 3.600 de lei - 3.000 de lei pentru cei care lucrează în retail, 3.600 de lei pentru angajații din construcții, 3.000 de lei pentru industria alimentară și HoReCa, 3.100 de lei pentru transport și distribuție și 2.600 de lei pentru HoReCa.
În acest moment, salariile oferite de angajatorii români pentru muncitorii non-UE necalificați pornesc de la 500-600 de euro venit net, ajung la 600-700 de euro net pentru muncitorii semicalificați și la 700-800 de euro net pentru cei calificați, dar recrutorii cer o creștere a salariilor la minimum 800 de euro venit net pentru necalificați și exponențial pentru restul - minimum 1.200-1.300 de euro venit net pentru cei calificați – doar pentru muncitorii aduși din afara UE, nu și pentru români. Firmele care se ocupă de aducerea acestor muncitori străini în țara noastră și care sunt dispuse să dea sute de euro șpagă pentru fiecare persoană, ca să se urgenteze eliberarea documentelor, trăiesc din comisioanele pe care firmele din România le plătesc recrutorilor.
În decembrie 2023 se ceruse creșterea contingentului de muncitori străini pentru anul acesta la 140.000, cu 40% mai mult față de pragul admis pentru anul trecut, respectiv 100.000. Cei mai mulți erau ceruți în retail, HoReCa, servicii, construcții, transport și logistică sau turism, pe poziții din segmentul entry-level, care necesită maximum doi ani de experiență. Nu s-a aprobat creșterea numărului de lucrători, iar în ianuarie 2024, Guvernul a stabilit tot 100.000 de muncitori străini pentru anul acesta.
Diferențele între sosiri și angajări se regăsesc în Vest
În anul 2020, din contingentul de 30.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în România, au fost eliberate 22.304 avize de angajare/detașare. În septembrie 2021 erau înregistrate 46.988 de contracte de muncă active pentru cetățeni din afara UE, contingentul total fiind de 50.000 de lucrători străini pentru care au fost eliberate peste 38.000 de noi avize de angajare. În 2022 Guvernul a aprobat majorarea numărului avizelor care pot fi acordate muncitorilor străini, la 100.000 de lucrători, același număr aprobându-se pentru 2023 și 2024.
Numărul contractelor de muncă active ale cetățenilor străini din afara UE ajunsese la 104.247 la începutul lunii august 2023, conform datelor de la Registrul general de evidență a salariaților, crescând la peste 140.000 în 2024, dar dacă adunăm contingentul aprobat de Guvernul României pentru fiecare an, din 2020 până astăzi, ar trebui să avem acum, în țară, peste 380.000 de angajați din afara UE.
Diferențele între contingentul anual aprobat, avizele emise de statul român și numărul de contracte active în anumite perioade se explică prin „catapultarea” acestor migranți în țările din vestul Europei, la scurt timp după ce sunt aduși în România. O mărturie a venit, anul trecut, de la ministrul de Externe al statului Bangladesh, Dr. AK Abdul Mome, care a explicat că nici măcar 10% dintre cetățenii acestei țări care s-au angajat piața românească nu au rămas în România, plecând ulterior în alte țări, precum Germania și Portugalia, la mai puțin de un an de la angajare.
Astfel se explică de ce firmele de recrutare care aduc acești muncitori în România cer un contingent din ce în ce mai mare, fiind dispuse să dea și șpagă la Imigrări, pentru a le urgenta actele necesare, nu doar pentru a-i angaja în România, ci mai ales pentru a reuși să îndeplinească toate condițiile pentru a-i vinde mai departe, în Vest.