În ultima duminică a lunii martie, România trece la ora de vară, iar ceasurile se dau cu oră înainte. În acest an în noaptea de 28 spre 29 martie, ora 03.00 va deveni ora 04:00. Ziua de 29 martie este considerată cea mai scurtă zi a anului, având în vedere că are doar 23 de ore, nu 24 cum suntem învățați.
Această trecere ne obligată să dormim cu o oră mai puţin. Din păcate, adaptarea corpului nostru la acest fenomen nu se poate realiza la fel de uşor! Mai precis, specialiştii au stabilit că sunt necesare cam două săptămâni pentru adaptare, în condiţiile în care ţinem seama şi de o serie de reguli.
Unele ţări practică această schimbare încă din timpul primului război mondial, pentru a creşte productivitatea muncii şi a face economie de energie. În ultima vreme se subliniază şi efectele asupra sănătăţii individuale, prin faptul că dispunem de o oră de lumină în plus, la terminarea programului, pe care o putem petrece la soare, în aer liber. Din păcate, numeroase studii au indicat că, în loc de asta, mulţi oameni preferă să meargă în mall sau la film, astfel că efectele benefice sunt inexistente!
Sunt persoane, în special tineri, care se adaptează uşor acestei schimbări. Însă pentru majoritatea, pierderea unei ore de somn şi acomodarea la ritmul impus nu sunt uşoare şi presupun anumite măsuri. În primele săptămâni, pot persista simptome ca tulburări de somn, oboseală în timpul zilei, scăderea capacităţii de concentrare, dureri de cap. Un studiu suedez publicat în 2008 arăta că în primele trei săptămâni după trecerea la ora de vară numărul infarctelor creşte cu 5%, fenomen care nu se observă la schimbarea orei de toamnă. De asemenea, s-a constatat o creştere a numărului accidentelor rutiere sau de muncă. Efectele negative sunt mai evidente la persoanele care şi aşa au un ritm de viaţă stresant şi dorm mai puţin decât ar trebui, adică în cazul adulţilor minimum şapte-opt ore pe noapte. Astfel, într-un raport recent al CDC Atlanta (Centrul de control şi prevenire a bolilor) se atrage atenţia că o treime din americani dorm mai puţin de şapte ore pe noapte, lucru care se poate solda în timp cu alterarea stării de sănătate, crescând incidenţa bolilor cardiovasculare, diabetului, bolilor psihice, fenomenelor de scădere a imunităţii.
De aceea, pregătirea pentru schimbarea orei trebuie făcută cu o săptămână înainte, modificând treptat cu câte 15 minute ora de culcare şi de trezire. Creaţi în dormitor un microclimat plăcut, care să inducă somnul. Dormitorul trebuie să fie bine aerisit, cu o temperatură plăcută (18-21 grade Celsius), iar salteaua şi perna trebuie să fie confortabile. Somnul impune condiţii de întuneric şi linişte, deci evitaţi orice sursă de lumină de la mobil, de la ecranul computerului, ceas etc. De altfel, cu două-trei ore înainte este indicat să folosiţi surse luminoase mai puţin stridente, să evitaţi emisiunile tv, muzica puternică, certurile. Nu lucraţi până noaptea târziu, un somn bun vă va creşte eficienţa în dimineaţa următoare.
Alcoolul, cafeaua, băuturile cofeinizate, ceaiul, ciocolata nu trebuie consumate cu şase ore înainte de culcare. Alcoolul pare să inducă somnul, dar după câteva ore se produce trezirea. Nicotina din tutun este şi ea stimulatoare. Unele antialgice, antiinflamatoare pot avea acelaşi efect. Exerciţiile fizice practicate în timpul zilei vă ajută să dormiţi mai bine, dar o activitate fizică intensă nu trebuie practicată cu trei-patru ore înainte de culcare. Seara, mâncaţi uşor, fără multe grăsimi şi condimente. Este important să beţi minimum doi litri de apă zilnic, dar repartizaţi volumul astfel încât să nu beţi prea mult înainte de culcare, pentru a nu fi obligat să vă treziţi peste noapte. Somnul din timpul zilei poate fi odihnitor, dar nu trebuie să dureze mai mult de 30-45 de minute, cel mult o oră şi cu şapte-opt ore înainte de a spune noapte bună.
Până în anul 2021, România, la fel ca şi restul statelor Uniunii Europene, trebuie să decidă dacă va rămâne permanent la ora de vară sau la ora de iarnă. Dacă ora de iarnă prezintă dezavantaje pentru cei care merg la serviciu sau la şcoală la primele ore ale dimineţii, opinia majoritară a specialiştilor este că ora de vară este de preferat.
În cazul României, o hotărâre în acest sens va depinde mai mult de decizia celorlalte state europene, fiind în interesul economic al ţării noastre să nu existe un decalaj de fus orar prea mare faţă de celelalte state. De altfel, în Parlamentul României se află încă de anul trecut o propunere legislativă pentru renunţarea la ora oficială de vară. Astfel, dacă va fi aprobată, ţara noastră va rămâne tot timpul la ora de iarnă. Marea majoritate a experţilor susţin însă adoptarea orei de vară pe motiv că e de preferat să crească timpul de lumină după-amiaza şi seara.