Chiar dacă pe fondul scumpirii accelerate a alimentelor din ultimii ani ne-am mai schimbat obiceiurile de consum, risipa rămâne încă la un nivel foarte ridicat. În 2016 intra în vigore o lege care își propunea să reducă acest fenomen, dar rezultatele sunt încă departe față de așteptări. Ministerul Agriculturii a pus acum în dezbatere publică un nou proiect de hotărâre pentru adoptarea normelor metodologice de aplicare a acestei legi, după ce recent a fost promulgată o altă lege care are ca obiect tot reducerea risipei alimentare. Sporirea gradului de conștientizare și responsabilizare a operatorilor economici asupra necesității de a se implica în lupta împotriva risipei alimentare, precum și realizarea unei strategii naționale pentru combaterea acestui fenomen sunt principalele noutăți pregătite acum de Ministerul Agriculturii.
„Prezentul proiect vizează amendarea cadrului juridic în domeniul risipei alimentare prin introducerea caracterului obligatoriu pentru toţi operatorii din sectorul agroalimentar de a întreprinde măsuri de prevenire a risipei alimentare în vederea îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabilă asumate, la nivel european şi internaţional, de către România”, arată Ministerul Agriculturii. Proiectul de act normativ prevede, printre altele, sporirea gradului de conştientizare şi responsabilizare a operatorilor economici asupra necesităţii de a se implica în lupta împotriva risipei alimentare; creşterea cantităţii de alimente ce fac obiectul donării; elaborarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi reducerea risipei alimentare; asigurarea unei gestionări şi monitorizări eficiente a măsurilor de prevenire şi reducere a risipei alimentare, prin crearea Platformei naţionale pentru prevenirea şi reducerea risipei alimentare. Astfel, odată cu intrarea în vigoare a normelor metodologice de aplicare a Legii 217/2016, operatorii economici vor avea următoarele obligaţii: să implementeze cel puţin două măsuri/acţiuni de prevenire a risipei alimentare, înainte de a dispune neutralizarea deşeurilor alimentare generate; să încarce, până la data de 31 martie, pentru perioada cuprinsă în intervalul 1 ianuarie - 31 decembrie a anului precedent, în Platforma naţională pentru prevenirea şi reducerea risipei alimentare, planurile anuale de diminuare a risipei alimentare; să încarce, până la data de 31 martie, pentru perioada cuprinsă în intervalul 1 ianuarie - 31 decembrie a anului precedent, în Platforma naţională pentru prevenirea şi reducerea risipei alimentare, rapoartele anuale privind cantitatea alimentelor care au făcut obiectul transferului cu titlu gratuit, atât agenţii economici recunoscuţi ca receptori, cât şi agenţii economici donatori.
Conform Organizaţiei ONU pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), producerea şi transportul alimentelor care sunt ulterior aruncate reprezintă 8% din emisiile de gaze cu efect de seră globale. Printre obiectivele strategiei „De la fermă la consumator” se numără etichetarea mai clară a datelor de expirare pentru a contribui la reducerea risipei alimentare. În cadrul acestei strategii, Comisia Europeană va investiga, de asemenea, pierderile de alimente de-a lungul întregului lanţ de aprovizionare cu alimente.
Teoretic, vrem să facem economie, practic, cumpărăm mai mult decât ne trebuie
Un sondaj realizat recent de către Reveal Marketing Solution arată că reprezentanții Generației Z (18-24 ani) risipesc cel mai mult mâncarea. Deși majoritatea participanților la sondaj au spus că sunt interesați de reducerea risipei, totuși, când merg la cumpărături obișnuiesc să cumpere mai mult decât le este necesar.
- 71% dintre cei intervievați consideră că pierd sub 50 RON într-o săptămână obișnuită din cauza risipei alimentare, în special cei peste 55 ani (89%), în timp ce 19% consideră că pierderea este între 51-100 RON;
- 85% dintre români obișnuiesc să cumpere produse alimentare de câteva ori pe săptămână sau chiar zilnic/aproape zilnic;
- 7 din 10 români au în vedere reducerea cantității de mâncare aruncată la gunoi;
- 59% dintre români cumpără mai multe produse alimentare dacă le este foame când merg la cumpărături;
Reprezentanții Generației Z (18-24 ani) risipesc cele mai multe alimente din cauza achiziționării excesive de produse (57% vs 47% total eșantion);
O nouă lege pentru stoparea risipei alimentare a fost promulgată
Recent, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat o nouă lege pentru stoparea risipei alimentare, o iniţiativă legislativă venită din Parlament. Actul normativ are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, republicată, cu modificările ulterioare. Legea vizează organizarea la nivel naţional a activităţii tuturor operatorilor economici din sectorul agroalimentar şi măsurile privind reintroducerea alimentelor în circuitul economic, distribuirea alimentelor către persoanele defavorizate şi conectarea producătorilor locali cu distribuitorii şi comercianţii din România. De asemenea, legea introduce o serie de obligaţii specifice în sarcina autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice, precum: obligaţia pentru Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în consultare cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor, de a întocmi strategia naţională pentru prevenirea şi reducerea risipei alimentare care trebuie actualizată cu o periodicitate de cel mult cinci ani, implementarea măsurilor de luptă împotriva risipei alimentare de către instituţii, acolo unde sunt gestionate produse alimentare.
Se impune o transparență mai mare
Noua lege introduce crearea de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a unei platforme naţionale pentru prevenirea şi reducerea risipei alimentare în cadrul căreia operatorii economici şi operatorii receptori îşi introduc informaţiile obligatorii conform legii deja existente. De asemenea, ministerul va fi obligat să publice pe website-ul propriu date relevante privind pierderile şi risipa de alimente ale operatorilor economici, să coordoneze elaborarea de materiale informative pentru companii în vederea prevenirii şi reducerii risipei alimentare etc.
Ce măsuri aduce noua lege
- Va fi simplificată procedura prin care organizaţiile neguvernamentale pot să primească alimente atunci când acestea nu au un grad mare de perisabilitate;
- Magazinele, restaurantele, cantinele, autorităţile care gestionează şi ele alimente vor fi obligate să aplice cel puţin două măsuri dintre cele enumerate de lege înainte să arunce alimentele la gunoi;
Măsurile care pot fi implementate de companii
- reducerea preţului la alimente înainte de data expirării;
- donarea alimentelor;
- transferul alimentelor pentru a putea fi refolosite la mâncarea animalelor;
- folosirea alimentelor la compost.
„Această lege va avea un impact major în România, ţară în care, deşi câştigul mediu este unul mult mai mic decât în vestul Europei, cantităţile de mâncare pe care le aruncăm sunt mult mai mari. De ce? Pentru că până acum nu aveam ceea ce oferă această lege – cadrul legal clar, simplu, astfel încât surplusul de alimente să ajungă exact la cei care au nevoie. Noua lege înseamnă o mână de ajutor şi pentru antreprenori, pentru că presupune mai puţină birocraţie. Unul dintre obiectivele legii este respectarea ţintelor asumate de România la nivel internaţional: înjumătăţirea pe cap de locuitor a risipei alimentare până în anul 2030. Studiile arată că între 30% şi 50% din mâncarea pe care românii o cumpără o aruncă, apoi, la gunoi în fiecare lună”.
din expunerea de motive a legii promulgate recent
Băncile de alimente, un sprijin activ
În 2016 se înființa în România prima bancă pentru alimente, o asociație non-profit cu scop social și caritabil. Ea funcționa în București și scopul ei era de a colecta alimentele de la diverse companii și a le distribui către ONG-uri cu programe sociale Astăzi, în țara noastră funcționează 10 astfel de bănci și și ele s-au reunit în Federaţia Băncilor pentru Alimente din România (FBAR). Ultima acțiune majoră a băncilor de alimente afiliate a avut loc în perioada 19 - 21 aprilie 2024 când s-a desfășurat cea de-a 10-a ediţie a Colectei Naţionale de Alimente, sub sloganul „Împreună hrănim speranţa”. În cele nouă ediţii desfăşurate anterior au fost donate peste 423 de tone de alimente, au fost implicate 510 ONG-uri partenere, iar alimentele au ajuns la peste 120.000 de oameni.
În România nu există astăzi un sistem național de colectare pentru producerea biomasei din resturi alimentare.
Un miliard de mese risipite zilnic la nivel global
Statisticile publicate în Raportul privind indicele risipei de alimente 2024 din Programul ONU pentru Mediu (UNEP) pune sub semnul întrebării capacitatea lumii de a distribui alimentele pe care le produce și evidențiază rolul risipei alimentare ca motor al schimbărilor climatice. Raportul face distincție între „pierderea” de alimente – alimente aruncate la începutul lanțului de aprovizionare, de exemplu legumele care putrezesc pe câmp și carnea care se strică atunci când nu este refrigerată – și „risipa” de alimente, alimente aruncate de gospodării, restaurante și magazine. Gospodăriile au irosit 631 de milioane de tone metrice de alimente în 2022 (60% din total), în timp ce sectorul serviciilor alimentare a reprezentat 28% din deșeuri, iar comerțul cu amănuntul 12%. O persoană obișnuită aruncă la gunoi 79 de kilograme de alimente în fiecare an, ceea ce înseamnă că cel puțin un miliard de mese sunt irosite în gospodării în fiecare zi, se arată în raport. Documentul mai precizează că estimările sunt totuși mici față de realitate și atrage atenția că, deși colectarea datelor s-a îmbunătățit, monitorizarea este în continuare deficitară.