Cât clocot, câtă viaţă la punctul de fierbere există în cântecul şi dansul-simbol al neamului românesc „Ciuleandra”! În „Ciuleandra” găseşti şi părţi mai potolite şi accelerări de trecere spre înălţimi, în „Ciuleandra” poţi să descoperi „Coloana Infinitului”, după sugrumări trecătoare urmează spectaculoase dezvoltări, în geniala operă a lui Brâncuşi simţi că, după o pasă nu grozavă de restrângere, vine iute renaşterea, trezirea la viaţă. Aşa s-a păstrat mândrul destin al neamului românesc! Glasul Mariei Tănase despică tot cerul: „Două fire, două paie, Ia Ciuleandra la bătaie, Şi-nc-odată, măi băieţi, Hooop ş-aşa ş-aşa”! Lovitura de măciucă, izbitura neaşteptată dată de virusul mizerabil a buimăcit întreaga planetă, şi-a întins plasa şi panica, oamenii au fost dirijaţi să se izoleze în case, despărţiţi de bătrânii familiei, cărora puteau tiptil să le lase la uşă o sacoşă cu alimente. De teama răspândirii coronavirusului, oamenilor li s-a impus să nu se adune mai mulţi de 3, să fie despărţiţi de 2 metri, s-au închis firme, săli de teatru, restaurante, fabrici, mall-uri, cu greu, cu vai s-au mai mişcat unele firme indispensabile, cei care puteau au purces să lucreze de-acasă, dar la relanti. Oraşele sunt pustii, tramvaiele, autobuzele merg triste cu 1-2 călători, economia a amorţit. După ce va fi zăgăzuit virusul, va urma criza economică. Trebuie să dezmorţim, totuşi, de acum economia. Să punem la lucru toată creativitatea proprie poporului român. Inventivitatea românilor să nască reprofilări ale unor fabrici, să lărgim cu iniţiative noi munca de-acasă, să flexibilizăm activitatea în schimburi care să nu îi pună prea aproape unii de alţi pe salariaţii dornici să muncească, fiindcă s-au împuţinat banii de-acasă. Prin iniţiativele deştepte ale fiecărui român să ridicăm din leşin economia românească. Să sune gornistul ca în bătălii trezirea curajului, a eroismului, a gândurilor profitabile. Să ne prindem în ritmul vijelios al „Ciulendrei”, „și-nc-odată, măi băieţi, hooop ş-aşa ş-aşa”!