Europa este răvășită de creșterea prețurilor la energia electrică și gaze și se pregătește să traverseze cea mai scumpă iarnă. Tot mai multe guverne anunță măsuri de sprijin pentru consumatori, dar deocamdată nu există soluții clare pentru a bloca creșterea prețurilor. În România, explozia prețurilor îndeplinește însă toate condițiile pentru a se transforma într-un adevărat tsunami, atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei industriali. Lipsa cronică a investițiilor în unitățile de producție și jocul la ciupeală a furnizorilor de energie, sunt cauzele particulare pentru creșterea prețurilor la energie în România. Semnalul este dat de piața spot, unde prețurile la energie doboară record după record. Prețul mediu al energiei electrice tranzacționate pe piața spot cu livrare ieri a fost de 957 de lei/MWh (193,59 de euro/MWh), înregistrând un nou record, după cel doborât pe 14 septembrie, care a fost de 831 de lei/MWh.
Ieri, România a înregistrat al doilea cel mai mare preț mediu al energiei spot (tranzacționate pe Piața pentru Ziua Următoare - PZU) din Europa, după Italia, unde a fost de 211,11 euro/MWh. În același timp, cele mai mici prețuri s-au înregistrat în Polonia (104,22 de euro/MWh), Olanda (145,32 de euro/MWh) și Belgia (149,2 euro/MWh). Prețul energiei pe piața spot este un indicator foarte important în ceea ce privește tendința prețurilor. Clienții casnici au negociate prețuri fixe cu furnizorii lor, în general pe o perioadă de un an, iar după expirarea acesteia prețurile vor crește sub influența achizițiilor de pe PZU. Cât de mare sau mică va fi această influență ține de felul în care își formează fiecare furnizor portofoliul de energie. Consumatorii trebuie să se aștepte însă la ce este mai rău, în condiții în care ponderea energiei achiziționate de pe PZU a crescut foarte mult.
Jocul la mica ciupeală, efect devastator
Faptul că furnizorii se bazează tot mai mult pe piața spot, a dus la o creștere puternică a importanței pe care aceasta o are, iar efectele sunt devastatoare. Specialiștii spun că un portofoliu optim pentru furnizorii de energie este de „60 - 30 - 10”. În traducere, asta ar însemna ca 60% din energie să fie achiziționată la un preț fix, în baza unui contract pe termen lung, 30%, achiziționată în baza unui contract bilateral încheiat în ultimul an și doar 10% din energia achiziționată să provină de pe PZU. Potrivit ultimelor date publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), ponderea energiei achiziționate de pe PZU a ajuns în luna august la 39,33% din consumul net prognozat.
În luna septembrie a fost stabilit un nou record orar al pieței spot. Energia cu livrare în data de 21 septembrie, la ora 20.00, s-a tranzacționat la 1.202 lei/MWh. Este cel mai mare preț spot înregistrat vreodată pe piața bursieră spot.
78,52 este procentul cu care a crescut prețul mediu al energiei pe piața bursieră spot cu livrare pe 4 octombrie de la începutul acestui an în România
Creșteri de prețuri în cascadă
Prețul mediu de închidere al energiei pe piața spot în luna august a fost de 554 de lei/MWh, fiind mai mare cu 197,5% față de perioada similară a anului trecut. Luna septembrie a adus o creștere istorică, prețul mediu de închidere urcând la 662 de lei/MWh. Dacă ne raportăm la luna august, el a fost mai mare cu aproape 20%, iar dacă îl comparăm cu luna septembrie a anului precedent, când a fost de 222 de lei, el a crescut cu 300%. Luna octombrie a debutat însă cu noi creșteri majore ale prețului și, cel mai probabil, luna se va încheia cu un nou record istoric.
Evoluția prețului mediu al energiei pe piața bursieră spot în 2021 (euro/MWh)
Ianuarie 55,68
Februarie 48,09
Martie 54,46
Aprilie 62,80
Mai 58,74
Iunie 76,95
Iulie 93,84
August 112,70
Statul se află în tabăra câștigătoare, românii, în cea a pierzătorilor
Furtuna iscată pe piața de energie a avut până acum doi câștigători. Este vorba despre producătorii de energie care, în majoritate, sunt deținuți de statul român. Rezultatele raportate de aceștia la mijlocul anului arată că aceștia au acumulat profituri considerabile, în timp ce furnizorii au înregistrat scăderi. La rândul lor, consumatorii vor fi loviți în plin de aceste creșteri în cascadă ale prețurilor, iar o iarnă grea va complica și mai mult lucrurile, în condițiile în care România s-a transformat din exportator, în importator net de energie. Pe de altă parte, în ciuda acestei crize al cărei sfârșit nu îl întrevede nimeni, statul român se află în tabăra câștigătorilor. Practic, prin creșterea speculativă a prețurilor, atât la energie, cât și la gaze, statul va încasa dividende și impozit pe profit mult mai mari, dar va strânge mai mulți bani și din TVA. Chiar dacă va acorda un sprijin de 25% din costul facturii, statul român tot va rămâne pe profit din acest joc al prețurilor, pentru că încasările sale vor fi mult mai mari, având în vedere că facturile se vor dubla în foarte multe cazuri. Cu siguranță însă că Guvernul nu va face niciodată publice aceste cifre, deși astfel și-ar demonstra onestitatea în relația cu cetățenii acestei țări.