"De la afaceri personale la viaţă corporativă, libertatea de acţiune necesită soliditate economică. Acest lucru li se aplică şi statelor: creşterea economică puternică şi productivitatea sunt necesare, dacă nu suficiente, pentru o stare de autodeterminare eficientă. Din acest punct de vedere, este bine că acest lucru este conştientizat în noua Strategie de securitate economică propusă de Comisia Europeană", afirmă editorialistul Martin Sandbu, într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul "Uniunea Europeană trebuie să conştientizeze că securitatea economică începe acasă / Ar fi mai uşor să fie reduse riscurile în relaţia cu naţiunea chineză dacă europenii îşi pot construi o piaţă internă puternică".
Strategia de securitate economică elaborată de Comisia Europeană consideră "promovarea propriei competitivităţi şi aprofundarea integrării pe piaţa internă" ca fiind prioritare. Ar fi un principiu pentru reconcilierea disensiunilor în materie de preferinţe politice şi corporative în Europa. Comisia Europeană recunoaşte că o strategie eficientă în materie de securitate economică trebuie să beneficieze de achiziţii din partea sectorului corporativ şi de consens între statele membre. Aceste condiţii nu sunt întrunite în acest moment. Deşi nu este identificată explicit, China se află în spatele tuturor riscurilor de securitate economică din Europa. Iar acest lucru generează dispute între obiectivele strategiilor comerciale ale multor companii europene şi ale susţinătorilor politici.
Editorialistul Martin Sandbu argumentează că, în timp ce Europa menţine o obsesie pentru pieţele exporturilor, unele ţări prioritizează cererea internă. Forţa Legii privind Reducerea Inflaţiei elaborată de preşedintele SUA, Joseph Biden, provine din succesul profitabilităţii pieţei interne pentru tehnologii ecologice. În China, strategia de creştere economică s-a axat de mult timp pe exporturi, dar, chiar înainte de formalizarea doctrinei "circulaţiei duale" a produselor, Beijingul începuse să utilizeze piaţa internă ca motor de creştere pentru segmente importante, precum producţia de vehicule electrice.
În prezent, Europa riscă să repete anumite erori proprii în domeniul tehnologiilor ecologice. Apelurile de relaxare a reglementărilor ecologice prin revenirea asupra viitoarei interziceri a motoarelor cu ardere internă ori înăsprirea regulilor privind originea bateriilor riscă să limiteze amploarea pieţelor interne pentru tehnologii şi servicii ecologice, întrucât capacităţile de furnizare a produselor ar încetini.
"De fapt, Uniunea Europeană a fost foarte bună în crearea unor astfel de pieţe, tocmai de aceea rămâne lider în materie de exporturi pentru diverse industrii tehnologice ecologice. Prin urmare, nu ar trebui să uite că reglementările reconfigurate activ sunt baza succesului. Nu ar trebui să uite nici că amploarea pieţelor interne intensfică influenţa asupra configurării pieţelor externe şi stabilirii standardelor, aşa cum remarcă şi Strategia Comisiei Europene. Stimularea cererii interne în domeniul tehnologiilor ecologice este direcţia Europei spre securitate economică. Este puţin probabil ca firmele suficient de încrezătoare în faptul că pot profita de pe urma creşterii economice generate de investiţiile pe pieţele interne să opună rezistenţă la acţiunile de reducere a riscurilor în sensul diminuării dependenţei de opţiunile politice din alte zone. Din punct de vedere politic, securitatea economică începe acasă", concluzionează editorialistul.
(sursa: Mediafax)