Actul conține prevederi la indigo cu toate dezideratele mișcării #rezist, atât din societatea civilă, cât și din sistemul judiciar. Conform acestui proiect, președintele ÎCCJ și procurorul general au dreptul de a exercita acțiunea disciplinară față de judecători și procurori. Este interesant cum ar fi arătat o asemenea acțiune disciplinară exercitată de ex-procurorul general Augustin Lazăr față de protejata sa Laura Kovesi, dacă un astfel de text de lege s-ar fi aflat, la acel moment, în vigoare. Se elimină criteriul îndeplinirii necorespunzătoare a atribuțiilor pentru revocarea unui membru al CSM. De asemenea, se umblă inclusiv la modul cum instanțele și parchetele își desemnează, prin vot, reprezentanții în Consiliu. Iar cei doi reprezentanți ai societății civile în CSM, aleși de Senat, urmează să aibă aceleași interdicții ca și magistrații, în privința incompatibilităților. Guvernul Ciucă, prin ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, inițiatorul acestor idei, susține că modificarea legii CSM este un criteriu obligatoriu de „bifat” în PNRR.
Primul și cel mai important demers făcut de Cătălin Predoiu în vederea modificării Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii o reprezintă entitatea care poate exercita acțiunea disciplinară a judecătorilor și procurorilor. În prezent, anchetele disciplinare sunt inițiate exclusiv de către Inspecția Judiciară, prin inspectorii judiciari. Mai exact, „în scopul întăririi disciplinei profesionale la nivelul corpului magistraților”, Guvernul vrea să extindă „sfera titularilor acțiunii disciplinare în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor”. Iar textul este unul halucinant.
Astfel, dacă legea ar trece în formula propusă, „acțiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârșite de un judecător se exercită de către Inspecția Judiciară, prin intermediul inspectorului judiciar, sau de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție”. Iar „acțiunea disciplinară în cazul abaterilor disciplinare săvârșite de către procurori se exercită de către Inspecția Judiciară sau de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”.
Cu alte cuvinte, șeful procurorilor din România va primi atribuțiile Inspecției Judiciare. „Jurnalul” vine, în acest sens, cu un scenariu elocvent. În anul 2017, Inspecția Judiciară a declanșat o acțiune disciplinară împotriva fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, acțiune care, împreună cu raportul ministrului Justiției de la acel moment, a condus la revocarea acesteia din funcție. La data declanșării acțiunii disciplinare, la conducerea Parchetului General se afla protectorul Laurei Kovesi, celebrul Augustin Lazăr. Ne întrebăm retoric cum ar fi arătat o acțiune disciplinară exercitată de Augustin Lazăr împotriva procurorului Kovesi. Sau a „echipelor de elită” ale acesteia, de la DNA Ploiești sau Oradea?
Cum sunt băgați șefii ÎCCJ și PÎCCJ peste atribuțiile Inspecției Judiciare
Proiectul de lege susține că „noii titulari ai dreptului de exercitare a acțiunii disciplinare nu dobândesc putere de decizie cu privire la sancționarea disciplinară a judecătorilor și procurorilor, rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare revenind secțiilor CSM, în virtutea rolului Consiliului de garant al independenței justiției”. Corect, însă acest rol de instanță de judecată poate fi exercitat numai dacă există un dosar pe care să-l judece.
Actul normativ propus precizează că „proiectul elimină situația existentă în prezent, când o singură instituție din sistemul judiciar, respectiv Inspecția Judiciară, prin intermediul inspectorului judiciar, deține toate prerogativele prin care un magistrat să fie tras la răspundere disciplinară.
Iar asta nu este totul când e vorba despre măsurile pe care Ministerul Justiției, ca și inițiator al proiectului de lege, le dorește în legătură cu acțiunea disciplinară. În forma actuală a legii, pe durata procedurii disciplinare (atât în faza de fond, care se judecă la CSM, cât și în faza apelului, care se judecă la instanța de contencios administrativ), din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, secția corespunzătoare a CSM poate dispune suspendarea din funcție a magistratului cercetat disciplinar, până la soluționarea definitivă a acțiunii disciplinare.
Proiectul de lege își propune să schimbe aceste prevederi, în sensul ca durata suspendării din funcție a unui judecător sau a unui procuror cercetat disciplinar să nu poată depăși un termen de șase luni, dar și că „la împlinirea acestui termen, suspendarea din funcție să înceteze de drept”.
Obiectul „greu de revocat din CSM”
Nu doar că șefii direcți ai unor magistrați au dreptul să exercite acțiunea disciplinară sau că suspendarea din funcție a unui procuror sau judecător suspectat de săvârșirea unor grave abateri disciplinare poate fi întreruptă înainte de finalizarea dosarului, dar inițiatorul proiectului de lege, în speță Guvernul, prin Ministerul Justiției, vrea chiar să elimine, ca și criteriu de revocare din funcția de membru al CSM, a unui procuror sau judecător pe motiv de îndeplinire defectuoasă sau cu gravă neglijență a atribuțiilor.
Astfel, în documentul citat se susține că „întrucât revocarea din calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii trebuie analizată în strânsă legătură cu conținutul mandatului la care se referă, iar membrii aleși ai CSM își exercită atribuțiile constituționale în baza unui mandat reprezentativ și nu a unui mandat imperativ, ținând seama și de faptul că este dificil de stabilit elementele care vor fi luate în considerare la evaluarea neîndeplinirii sau a îndeplinirii în mod necorespunzător, în mod grav, repetat și nejustificat a atribuțiilor prevăzute de lege, motivele de revocare neputând privi modul în care membrul ales și-a exercitat dreptul la vot, prezentul proiect prevede eliminarea acestui caz de revocare din funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii”. Orice comentariu, la acest punct, este de prisos.
Se elimină un pas esențial prin care Adunările Generale ale instanțelor și parchetelor își votează reprezentanții în Consiliu
Un alt punct la fel de interesant introdus în proiect de către Executiv se referă la alegerea membrilor CSM. Consiliul Superior al Magistraturii este constituit din 19 membrii care compun Plenul. Dintre aceștia, 14 sunt aleși în cadrul adunărilor generale ale magistraților de la instanțe și parchete. Mai exact, sunt aleși 9 judecători și 5 procurori. Societatea civilă este reprezentată de doi membri, aleși de către Senatul României. Ministrul Justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt membri de drept ai Plenului CSM.
Guvernul nu e mulțumit cu acest mod de desemnare și vine, inclusiv în acest domeniu, cu modificări, unele dintre acestea semănând cu modul în care se negociază la piață. Astfel, scrie Executivul, „în materia alegerii membrilor judecători ai CSM, pentru simplificarea procesului electoral, proiectul elimină soluția conform căreia, în procesul alegerii judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție și a procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv în procesul de desemnare și alegere a judecătorilor și procurorilor de la celelalte instanțe și parchete, dacă niciunul dintre candidați nu obține majoritatea de voturi, se organizează turul doi al alegerilor, la care participă judecătorii și procurorii clasați pe primele locuri”.
Cvorum pentru Plen
Inițiatorul motivează că modificarea propusă „este de natură să asigure atât simplificarea procesului de alegere a judecătorilor și procurorilor ca membri ai CSM, cât și reprezentativitatea acestora în rândul corpului electoral al magistraților, având în vedere regula că adunările generale sunt legal constituite în prezența majorității judecătorilor sau, după caz, a procurorilor în funcție”.
O altă idee la fel de „revoluționară” care răzbate din proiectul de lege inițiat de Guvernul României, prin Ministerul Justiției, este aceea conform căreia, „pentru evitarea unor blocaje instituționale în activitatea Plenului CSM, proiectul stabilește faptul că lucrările acestuia se desfășoară în prezența a cel puțin 15 membri, însă, dacă nu se realizează acest cvorum, la următoarea convocare a lucrărilor Plenului, se desfășoară în prezența majorității membrilor acestuia”.
De asemenea, în același proiect se mai prevede că „în vederea asigurării continuității activității de conducere a Consiliului Superior al Magistraturii, alegerile privind funcțiile de președinte și de vicepreședinte se organizează cu trei luni înainte de expirarea mandatului”.
Societatea civilă nu mai e civilă
Iar lucrurile nu se opresc aici. Dacă, în prezent, reprezentanții societății civile din CSM fac parte efectiv din societatea civilă, Guvernul vrea să schimbe și asta. Concret, în același proiect de lege, se notează că „ținând seama de faptul că reprezentanții societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii sunt, potrivit Constituției, membri cu activitate permanentă ai acestuia, aceștia participând, cu drept de vot, la lucrările Plenului, proiectul stabilește, similar incompatibilităților și interdicțiilor instituite pentru judecători și procurori, că această calitate este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcții publice sau private, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior și a calității de expert în proiecte cu finanțare externă în domeniul justiției”.
Procedură de urgență. Primul pas, până luni
Acest mai mult decât interesant proiect de lege a ajuns pe masa Camerei Deputaților, cu mențiunea că el trebuie dezbătut în procedură de urgență. Iar justificarea elaborării lui constă în aceea că Guvernul și-a asumat „armonizarea legislației privind organizarea și funcționarea justiției cu MCV, GRECO, Comisia de la Veneția, Raportul Comisiei Europene privind statul de drept și deciziile CCR”. De fapt, modificările propuse vin exact în întâmpinarea dorințelor sistemului, dar și a propagandei acestuia, vocală în timpul binomului SRI-DNA, dar și în timpul protestelor #rezist din Piața Victoriei.
Culmea, Guvernul României mai motivează faptul că intrarea în vigoare a acestor modificări, dar și a altora care urmează a fi aduse pachetului „legilor justiției” constituie… „jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)”. Jalon introdus de USR-iștii Stelian Ion și Cristian Ghinea. Numai că promovarea acestor chestiuni este asumată de guvernul PSD-PNL-UDMR.
În avizul favorabil acordat proiectului de lege, Consiliul Economic și Social a venit cu unele observații. Printre acestea, aceea că „asociațiile magistraților nu pot propune candidați ai societății civile, deoarece aceștia nu pot fi magistrați sau magistrați pensionari. Entitățile care propun candidații trebuie să fie representative”. Apoi, CES mai arată că „ar trebui menționată procedura de revocare a membrilor CSM de către Adunările Generale ale judecătorilor și procurorilor pe motiv de îndeplinire necorespunzătoare a atribuțiilor”.
Iuțeala cu care Executivul dorește să treacă prin Parlament acest proiect de lege este devoalată și de faptul că, până luni, 12 septembrie 2022, Comisia Specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru examinarea inițiativelor legislative din domeniul justiției trebuie să finalizeze raportul.