Sindicaliștii spun că demersurile pe care le face actualul guvern nici măcar nu sunt legitime, iar strategiile pe termen lung ar trebui să fie făcute de viitorul executiv, nicidecum de miniștrii care peste o lună nu vor mai fi la guvernare, dar care angajează România pe o perioadă foarte lungă de timp în investiții fără viitor. În același timp, miniștrii sunt cumva între ciocan și nicovală, pentru că partidele de la guvernare și-au făcut toată campania electorală bazându-se pe strategii, iar acuzațiile care li se aduc se referă chiar la neaplicarea acestora acum, în timp ce încă pot să o facă, fiind la guvernare.
BNS include sindicate din industria de Apărare, iar membrii acestora se opun Strategiei naționale de apărare 2024-2030 propusă de Guvernul României, prin care se vor finanța tehnologii depășite, în loc să se investească în inovație.
„Se spune că diavolul se află în detalii - un lucru ce rămâne actual și perfect aplicabil strategiei de apărare prezentate recent de guvernul format din PSD și PNL. Pare cât se poate de evident că nivelul de ambiției al funcționarilor din Ministerul Economiei care au elaborat strategia, se rezumă la a primi 750 milioane anual pentru a fi cheltuiți în achiziții de utilaje, iar politicienii sunt hotărâți să le satisfacă această viziune care le asigură confortul politic de a bifa o strategie pe hârtie, fără a-și asuma obiective ambițioase și concrete de dezvoltare pe termen lung”, a comentat Dumitru Costin, președintele BNS.
Sindicaliștii spun că această strategie dezvăluie o lipsă de viziune reală, orientată spre viitor, urmând să fie finanțate produse deja depășite din punct de vedere al tehnologiilor de ultimă generație, iar astfel, industria de apărare nu va putea deveni competitivă pe piața internațională.
„Cinci din primele șapte priorități sunt, de fapt, doar încercări de revitalizare a unor capacități vechi de producție. Într-un domeniu strategic, această orientare este inacceptabilă. Ne-am fi așteptat ca guvernul să acorde prioritate inovării, cercetării și dezvoltării, dar această componentă vitală apare abia pe ultimul loc, ceea ce reflectă, din păcate, un plan incoerent”, a mai comentat liderul BNS, amintind că România ar trebui să investească în tehnologii de ultimă generație, precum drone, vehicule autonome, echipamente de protecție și senzoristică, nu să se concentreze pe „structuri vechi și ineficiente”.
Pierdem specialiști care fac inovație
O altă problemă semnalată de sindicaliști este faptul că în continuare se alocă doar 2% din bugetul de Apărare pentru cercetare-dezvoltare, adică o sumă insuficientă pentru a reține în țară specialiștii de care avem nevoie.
„Lipsa de viziune a strategiei guvernamentale înseamnă și o pierdere pentru economia noastră. Ne uităm la exemplul Poloniei, unde investițiile și programele de offset au dublat producția în industria aviației. În timp ce România se confruntă cu dezechilibre bugetare, Polonia a devenit un jucător de succes în exporturile de tehnologie de apărare. Avem nevoie de o strategie reală, una care să sprijine crearea unei industrii de apărare moderne, capabilă să se integreze în structura europeană. Această strategie ar trebui să aducă beneficii și în securitate, și în bunăstarea românilor”, transmite BNS.
Surse din industria de apărare spun că se știe că există noi tehnologii – inclusiv drone și echipamente pentru aceste aparate de zbor – care s-au produs în ultimii ani în România, în cadrul mai multor proiecte de cercetare, dar acestea au rămas puțin cunoscute și până acum nici măcar nu au fost propuse pentru a fi introduse în industria de apărare sau pentru a putea primi finanțare.
„România are un corp ingineresc talentat, dar fără politici publice eficiente, riscăm să pierdem acești oameni valoroși. E timpul ca această coaliție să-și reevalueze prioritățile și să pună bazele unei industrii moderne, care să susțină interesele României, atât din punct de vedere economic, cât și strategic. O abordare ambițioasă, care să pună accentul pe tehnologie și inovare, este singura cale pentru ca industria de apărare a României să fie relevantă pe plan european și internațional”, mai spune liderul BNS.
Dronele care „văd prin asfalt”
Un exemplu concret de invenție românească ce ar putea concura pe piețele internaționale cu orice dronă care are echipamente de ultimă generație este drona inteligentă inventată de cercetătorii de la Universitatea Politehnica din București, încă din perioada 2015-2017, în cadrul proiectului SMIATIC (Sistem de monitorizare și inspecție avansată, aeriană și terestră a infrastructurilor critice) în valoare de 1,5 milioane de euro.
Drona inteligentă creată de specialiștii români poate să „vadă prin asfalt”, având un echipament cu infraroșu și cu ultraviolete care ar putea să identifice inclusiv materialele din care a fost făcut un drum, prin covorul asfaltic.
Dronele concepute și create în România transmit în timp real și stochează imagini pe care le-ar putea prelua cele mai performante camere video, pentru că identifică în câteva secunde, prin tehnologii bazate pe infraroșu și ultraviolete, lucruri și locuri în care omului i-ar trebui câteva săptămâni doar să ajungă.
Despre acești specialiști și „mașinile lor zburătoare” vorbesc sindicaliștii de la BNS atunci când acuză actualul Guvern că nu are în vedere finanțarea inginerilor care ar putea face industria românească de apărare competitivă pe termen lung.
Ministerul Economiei schimbă tot, înainte de alegeri
BNS contestă legitimitatea mai multor proiecte de Hotărâre de Guvern ale Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. Este vorba despre HG privind aprobarea Strategiei Naționale pentru Industria de Apărare 2024-2030, HG privind aprobarea Strategiei naționale pentru resurse minerale neenergetice (orizont 2035), proiectul de HG pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 558/2017 privind aprobarea Programului pentru dezvoltarea investițiilor în turism - Masterplanul investițiilor în turism - și a criteriilor de eligibilitate a proiectelor de investiții în turism, HG pentru aprobarea Strategiei Naționale de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și a Planului de acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și HG privind aprobarea Strategiei Industriale a României 2024-2030. Toate au termen de avizare 21 noiembrie 2024.
„Strategiile propuse sunt lipsite de legitimitate, întrucât un guvern aflat în ultimele săptămâni de mandat nu ar trebui să adopte politici cu impact pe termen lung, ce vor modela direcțiile economice și sociale ale României, dincolo de propriul său orizont de guvernare și care urmează a fi impuse unui guvern ce va intra în mandat peste doar câteva săptămâni. În contextul în care actualul Guvern se află în ultimele săptămâni de mandat, având doar o perioadă limitată de responsabilitate instituțională, emiterea unor strategii pe termen lung ridică serioase semne de întrebare în privința legitimității”, arată BNS.
Confederația susține că strategiile de acest tip necesită o planificare solidă și un angajament de durată, care ar trebui asumat în mod explicit de către un guvern cu mandat complet, capabil să garanteze aplicarea măsurilor propuse și să asigure o continuitate coerentă în implementare.
Sindicaliștii arată că toate aceste strategii lansate pe ultima sută de metri nu au nicio relevanță acum, pentru că situația țării s-ar putea schimba radical peste o lună, iar viitorul executiv și viitorul Parlament ar putea veni cu o viziune total diferită.
„Crearea unor politici care vor reglementa direcția economică, industrială și de securitate pe o perioadă extinsă ar trebui lăsată în seama viitorului guvern. Acesta va avea o poziție mai solidă și legitimă pentru a decide prioritățile naționale, având mandatul acordat de electorat pentru a reprezenta interesele și necesitățile actuale ale societății. Aceasta asigură nu doar coerență și responsabilitate, ci și un grad necesar de acceptabilitate socială a măsurilor incluse în strategie”, arată Blocul Național Sindical, atrăgând atenția că impunerea unor astfel de măsuri în contextul actual ar putea afecta stabilitatea și predictibilitatea economică și socială a țării.