De remarcat că cele provenite în urma activităților din industria petrolieră au ajuns la 1.493, înregistrând astfel o creștere de 177%. Finanțarea lucrărilor de investigare, evaluare și decontaminare este suportată de operatorul economic sau de deținătorul de teren, iar în cazul siturilor contaminate „orfane”, aceasta se face de la bugetul de stat prin bugetele autorităților care le administrează sau din fonduri UE.
Câți bani s-au cheltuit pentru lucrările de decontaminarea din bugetul de stat este un mister, pentru că Ministerul Mediului nu publică astfel de date. Cea de-a treia strategie națională privind decontaminarea siturilor poluate, adoptată în 2013, după ce prima a fost adoptată în 2011, prevedea costuri medii de aproximativ 6 milioane de euro pentru fiecare dintre cele 1.682 de situri inventariate la acea dată ca fiind contaminate și potențial contaminate. În 2013 costul mediu ajunsese de 250 de ori mai mare față de cel estimat în 2011, în prima strategie, când decontaminarea unui singur sit era estimată la un cost de 24.061 de euro. Până în 2020 trebuiau decontaminate 20% din siturile contaminate, iar acțiunea de ecologizare a tuturor terenurilor era prevăzută a se finaliza în 2050. Cum numărul acestor zone a crescut în loc să scadă, respectarea termenului stabilit în urmă cu 10 ani are mici șanse să fie respectat.
24.000 ha, poluate de exploatările miniere
Din cauza exploatărilor miniere, la nivel național erau afectate anul trecut 24.432 ha, din care 23.640 ha excesiv afectate, potrivit unui raport al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM). Cele mai mari suprafețe se găsesc în județele Gorj (12.093 ha), Cluj (3.915 ha) și Mehedinți (2.315 ha).
Iazurile de decantare și depozitele de steril, greu de eliminat
Creşterea volumului deşeurilor industriale şi menajere ridică probleme deosebite, atât prin ocuparea unor suprafeţe de teren importante, cât şi pentru sănătatea oamenilor şi animalelor. Iazurile de decantare în funcţiune pot afecta terenurile înconjurătoare în cazul ruperii digurilor de retenţie, prin contaminarea cu metale grele, cu cianuri de la flotaţie, cu alte elemente în exces (cum a fost cazul în anii precedenţi la Baia Mare). Acelaşi efect îl au iazurile de decantare aflate în conservare. De exemplu, în zona iazului Fagul Cetăţii (de la fosta Mine Bălan) din judeţul Harghita, continuă pășunatul animalelor în condiţii de poluare a solurilor cu metale grele, arată documentul citat. Mina, de unde s-a extras cupru peste 400 de ani, a fost închisă în anul 2006, iar patru ani mai târziu au demarat acțiunile de ecologizare. După 14 ani, dezastrul ecologic din zonă este încă vizibil. Autoritățile recunosc că în zonă animalele pășunează și astăzi în condiții de poluare a solurilor cu metale grele. Problemele de la fosta mină erau semnalate și în rapoartele mai vechi ale ANPM, dar nimeni nu a mișcat un deget pentru eliminarea pericolului. Din datele inventarierii preliminare, rezultă că această poluare cu metale grele afectează 6.639 ha în 35 judeţe din care 5.773 ha sunt afectate excesiv. Cele mai mari suprafeţe se înregistrează în regiunile Vest (23,2%), Nord-Est (20,5%), Nord-Vest (19,7%), Centru (12,3%), Sud-Vest Oltenia (12,2%).
Poluarea cu deşeuri şi reziduuri anorganice (minerale, metale, săruri, acizi, baze) de la industrie afectează 844 ha la nivel național, din care 360 ha sunt afectate excesiv, majoritatea fiind în judeţele cu activitate minieră, de industrie siderurgică şi de metalurgie neferoasă.
2.654 ha, udate cu ape sărate
Poluarea cu ape sărate (de la extracţia de petrol) continuă să fie una extrem de gravă. Prin acest tip de contaminare este dereglat echilibrul ecologic al solului şi apelor freatice, fiind afectate 2.654 ha, din care 1.205 ha sunt puternic poluate. „Conţinuturile ridicate de apă sărată, în cazul unor «erupţii», schimbă drastic chimismul solurilor, în sensul pătrunderii sodiului în complexul adsorbtiv, cu efecte toxice pentru plante, apărând flora specifică sărăturilor şi impurificând apa freatică. În cazul terenurilor în pantă apar alunecări de teren. De asemenea, poate fi dereglată compoziţia apelor freatice, care alimentează puţurile din gospodăriile locuitorilor aflate pe teritoriul învecinat”, se arată în raportul ANPM. Cele mai mari suprafețe afectate de această poluare sunt situate în regiunile Sud-Muntenia (30,3%), Sud-Vest Oltenia (29,1%) și Nord-Est (27,9%).
Conductele cu petrol, un permanent pericol
De asemenea, poluarea cu petrol este un fenomen care este generat, în special, de spargerea unor conducte sub presiune, scurgerile din acestea putând ajunge în pânza pedofreatică. În cele cinci judeţe inventariate (Bacău, Covasna, Gorj, Prahova şi Timiş) sunt afectate 751 ha, din care puternic și excesiv afectate sunt 278 ha, se precizează în raport.
1.140 ha erau poluate anul trecut cu deşeuri şi reziduuri agricole şi forestiere, din care foarte puternic şi excesiv afectate erau 948 ha. Cele mai mari suprafețe se găseau în județul Bacău - 626 ha.