Sunt companii care au reușit, în ultimii ani, să facă România să arate „ca afară”, indiferent de domeniul de activitate. În cadrul conferinței „Investitori pentru viitor. Marile proiecte care mișcă România” s-a discutat despre aceste companii care au mișcat economia țării noastre și despre nevoia parteneriatului public-privat.
Au fost prezenți la conferință reprezentanți importanți ai mediului privat și din partea autorităților statului. Ministrul Energiei, Ministrul Economiei, ministrul Digitalizării, președintele Senatului, premierul României, secretari de stat și reprezentanți ai mediului de afaceri au dezbătut, la aceeași masă, proiectele viitorului.
Reindustrializarea verde a țării
Radu Oprea, ministrul Economiei, a vorbit despre reindustrializarea României. „Dacă ne uităm la cifrele statistice, constatăm că a crescut ponderea producției industriale la 26%, lucru care era greu de imaginat cu doar un an în urmă. Industria de apărare contribuie la PIB, ceea ce era greu de imaginat cu ceva vreme înainte. Această activitate renaște. Am fost, ieri, la cel mai mare târg pentru industria de apărare din Europa, unde am intrat în legătură cu mai multe companii și am constatat că există o activitate foarte febrilă a lor în România, în încercarea de a-și găsi parteneri. Deja, în industria privată și în industria cu capital de stat sunt foarte prezenți, încercând să-și găsească parteneri. Nu întâmplător avem cel mai mare număr de IT-iști la mia de locuitori, avem capacități de producție a softurilor de cyber security, iar cu această industrie putem fi coproducători, putem intra în proiecte de proiectare-cercetare și putem dezvolta proiecte împreună cu cei mai importanți producători”, a explicat ministrul Economiei.
Lideri în industria de apărare
Acesta a amintit despre unul dintre proiectele importante - „drona românească” - foarte important pentru industria de apărare. Ministrul a comentat și cel mai nou raport eurostat care arată că România înregistrează cea mai mare creștere economică din Europa, în ultimul an, ajungând la nivelul Poloniei în privința PIB-ul per capita, salariul mediu ajungând la 1.000 de euro, iar foarte mulți români ieșind din categoria defavorizată a nivelului de trai în pragul de sărăcie.
Ministrul a mai vorbit despre nevoia de a sprijini sectoarele economice care țin de securitatea națională. „Sunt domenii de activitate în care putem să creștem foarte mult. În guvern avem un grup de lucru pentru a vedea ce putem face pentru a sprijini și industria farmaceutică. Avem oameni cu care putem crea fabrici noi în România, pentru că și acest lucru ține de securitatea națională. Pe multe domenii de activitate mergem chirurgical, pentru a veni cu măsuri de sprijin care să folosească industriilor respective”, a mai spus ministrul Oprea.
De asemenea, acesta a abordat subiectul nevoii de echilibru între agenda europeană a reducerii emisiilor de carbon și susținerea industriei. „Există o schemă de sprijin pentru „oțelul verde”, iar țintele pe care le avem în „green deal” trebuie să fie realizabile și realiste. Fondul de inovare, din păcate, în țările din Europa de Est nu a ajuns deloc. Trebuie să găsim echilibrul între industrie și posibilitățile reale pe care le avem”, a explicat ministrul Economiei.
Sănătatea populației înseamnă profit
Dacă se vorbește despre investiții pentru viitor, sănătatea este foarte importantă, pentru că populația mai sănătoasă este mai activă și contribuie la creșterea contribuțiilor la bugetul statului. În legătură cu sistemul sanitar s-a discutat despre nevoia de susținere financiară prin parteneriatul public-privat și cu contribuția asigurărilor private.
„În România sunt deja multe spitale modernizate, atât publice, cât și private. Asistăm la o cursă contracronometru între public și privat: cine cumpără mai multe aparate, cine deschide mai multe secții sau spitale noi. În București e o cursă incredibilă, în ultimul an s-au mai deschis încă 4 spitale private. Este o schimbare de la an la an. Un aparat pe care îl aduci astăzi, mâine devine depășit. Dar lipsește o finanțare a serviciilor în sine. Casa de Asigurări de Sănătate ar trebui să intre într-un parteneriat foarte serios cu asigurătorii din piață”, a spus managerul spitalului privat Sanador, Florin Andronescu.
Acesta a explicat că astfel s-ar pune bazele parteneriatului public-privat în sănătate. S-a discutat și despre posibilitatea unei deductibilități fiscale care acum există, dar este foarte mică suma de 400 de euro pe an, din prezent. „E nevoie foarte mare de așa ceva, pentru că aceștia sunt pașii necesari pentru finanțarea sistemului. De exemplu, în zona oncologică există niște aparate foarte scumpe, de 1,5-2 milioane de euro. La fel și în imagistică există aparate noi, foarte scumpe, dar care contribuie la o diagnosticare foarte bună”, a mai spus directorul Sanador.
Energia ieftină crește nivelul de trai
În energie este o preocupare pentru componenta verde. Și ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a vorbit despre nevoia de parteneriat între stat și privat.
„Energia mișcă rotițele în economie, ne poate face viața mai ușoară, iar în legătură cu componenta verde vom prioritiza ceea ce ne interesează: siguranță și securitate energetică, accesibilitate-competitivitate, mediu și energie verde. Dacă mă refer doar la proiectele ministerului, pot spune că până în 2032, proiectele noastre de investiții înseamnă un impact peste 60 de miliarde de euro impact în economie, locuri de muncă, dezvoltare și energie mai ieftină, sigură și mai verde”, a explicat Burduja.
Fonduri uriașe din PNRR
Acesta a amintit că prin PNRR avem la dispoziție 460 de milioane de euro, adică aproape 2.000 de megawați producție de energie verde, 100 de milioane de euro producție de hidrogen, 280 de milioane de euro producție de baterii, panouri fotovoltaice și stocare. De asemenea, sunt disponibili 62 de milioane de euro pentru eficientizarea industriei - bani pentru companii, pentru a-și moderniza producția. Mai sunt fonduri pentru primăriile care investesc în parcuri solare, pentru producție și autoconsum. Ministrul a făcut și un apel la toți cei care pot depune proiecte pentru acest tip de investiții. Sunt bani și pentru marea producție industrială, inclusiv prin Fondul pentru modernizare, destinat CET-urilor și marilor companii care produc energie. Beneficiază de aceste fonduri și transporturile, și agricultura.
„Prioritățile pentru următoarea ediție a Fondului de modernizare sunt pentru capacități de stocare, unde vor fi 150 de milioane de euro în plus, în această toamnă. De asemenea, pentru biocombustibili și o schemă nouă pentru hidrogen, probabil 500 de milioane de euro”, a mai explicat ministrul.
60 de miliarde de euro, în energie
În perioada următoare vor mai fi și bani de investiții pentru hidrocentrale și energie nucleară, sunt proiecte ale Romgaz și Petrom. „Toate aceste granturi înseamnă peste 60 de miliarde de euro pentru sistemul energetic, adică o viață mai bună pentru toți românii, cu energie mai ieftină”, a adăugat ministrul Burduja.
În completare, Andrei Covatariu - expert independent/research fellow la Centre on Regulation în Europe (CERRE) - a vorbit despre nevoia de investiții în rețelele de energie. „Deja am excelat, în ultimii doi ani, în ceea ce înseamnă reziliența și ar trebui să mizăm pe aceste aspecte și să investim în continuare în acest parteneriat public-privat, cu această prioritizare a siguranței, reducerea prețului la consumatorul final, păstrarea competitivității industriei și grija pentru mediu. Este o problemă europeană. Dar avem încă de făcut investiții în zona de rețele. Investițiile în rețea nu au reprezentat o prioritate, pentru o perioadă mai lungă de timp. Circa 1,2 miliarde de euro pe an ar trebui să aibă în vedere România pentru investițiile în rețelele de distribuție a energiei. Pentru a debloca viitorul îndepărtat trebuie să investim în cel apropiat”, a spus expertul.
Planul industrial, adaptat la green deal
Florin Spătaru, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, a vorbit despre nevoia de abordare integrată a infrastructurii și a planificării integrate, care reprezintă cheia dezvoltării sustenabile și sănătoase a României. „Discutăm despre investiții masive care trebuie să vină și cu dezvoltarea infrastructurii de transport, a celei digitale, energetice, sanitare, educaționale etc. Toate aceste abordări trebuie să fie coordonate. Toate politicile pe care vrem să le abordăm trebuie puse într-un anumit context, pentru că insularizarea nu aduce rezultatele așteptate. Europa trebuie să devină un mare producător de energie, nu un mare consumator. Avem o țintă, până în 2030, ca 40% din energia consumată să fie produsă la nivel european. La nivelul cabinetului premierului avem un „green deal industrial plan”, cu o abordare integrată pe toate sectoarele, în așa fel încât toate resursele să fie abordate la nivel unitar. Toate aceste planuri de dezvoltare industrială au la bază componenta energetică, iar cantitatea de energie necesară pentru revoluția industrială pe care trebuie să o facem trebuie să fie dublă și să fie verde”, a explicat Spătaru.
În completare, Radu Ionescu, General Manager Liberty Galați, a vorbit despre necesitatea de a dezvolta siderurgia, în procesul către „oțelul verde”. „Suntem precauți și ne uităm cu îngrijorare la efectele conflictului din Ucraina și ale crizei energetice care a urmat, la impactul decarbonizării accelerate care nu ține cont de efectele pe care le poate avea pentru economia europeană. Una dintre premisele importante este evitarea dezindustrializării României. Sunt cifre care ne bucură despre creșterea PIB-ului per capita, dar ponderea industriei în PIB-ul României a scăzut de la 25% în urmă cu 4-5 ani la sub 20% în 2023. Este o evoluție îngrijorătoare pe care o dorim reversată prin aceste investiții pentru viitor. Este nevoie de măsuri ferme, atât la nivelul autorităților din România, cât și la nivel european. Nu credem că o țară se poate dezvolta, realmente, fără oțel. Vrem oțel produs în România sau importat din China, Coreea de Sud sau Vietnam? Ponderea importurilor în UE este substanțială, depășește 30% deja pe piața oțelului. Avem obiective frumoase stabilite prin green deal, dar importăm oțel din țări unde nu există niciun control în privința modului în care se produce acel oțel”, a explicat Radu Ionescu.
Ministrul Economiei a subliniat această nevoie, în contextul dezvoltării industriei de armament. „La Reșița, în fabrica de armament este un investitor din Marea Britanie și lucrurile merg bine acolo. Fabrici care nu au mai funcționat mulți ani astăzi se redeschid. Trebuie să susținem industria de oțel din România. Dacă industria de apărare este strategică la nivel european, trebuie să ne gândim că toate se produc din oțel și ar fi o vulnerabilitate să nu avem această producție proprie”, a explicat Radu Oprea.
Lider în domeniul digitalizării
Dezvoltarea economiei înseamnă și investiții importante în digitalizare. Bogdan-Gruia Ivan, Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, a vorbit despre investițiile în digitalizare și contribuția acestora la economia României, până în 2030. „Nu ne ajută doar implementarea unor proiecte făcute uneori pe genunchi, atunci când s-a scris PNRR, fără transparență. Printr-o colaborare foarte bună cu mediul privat, cu marile companii, am reușit să renegociem PNRR pentru componenta «cloud». Astăzi avem, din păcate, un sistem insular, în care administratorii bazelor de date se comportă uneori ca și cum ar fi proprietatea lor personală. Dar am făcut progrese mari privind interoperabilitatea, din punct de vedere legislativ, astfel încât toate sistemele informatice din administrația publică să aibă un limbaj comun”, a explicat ministrul, adăugând că România va extinde interoperabilitatea și către IMM-uri, fiind finanțare pentru digitalizarea companiilor, printr-o schemă de ajutor de stat. De asemenea, primăriile vor putea obține finanțare pentru toate documentele pe care trebuie să le emită. Va exista și o componentă de investiții în zona de cercetare, iar România va cumpăra cele mai noi tehnologii din domeniul IT&C.
Resurse care se pierd
Senatorul Daniel Zamfir, președintele comisiei economice, de industrie și servicii din Senatul României, a vorbit despre modificarea legii minelor, pentru a se putea folosi și potențialul geotermal ca sursă de energie verde. Acum, doar Oradea și Beiuș folosesc acest sistem geotermal.
„Bucureștiul stă pe o pungă de apă termală importantă și cel puțin două sectoare ar putea beneficia de această resursă, pentru a avea apă caldă indiferent cine ar fi primar. Această sursă, energia termală, poate fi folosită cu o tehnologie nouă care există în Germania. Am avea o sursă inepuizabilă de energie venită de la 3-4 mii de metri adâncime”, a explicat Daniel Zamfir.
Nici deșeurile nu sunt transformate în energie, deși România ar fi putut câștiga foarte mult din această resursă care poate produce energie, prin noile tehnologii. În acest moment, pentru procesarea deșeurilor cu scopul producerii de energie verde, importăm 60% din necesarul de PET-uri, pentru că nu reușim să le colectăm.
Și Cristian Erbașu a subliniat importanța economiei circulare care ar trebui să transforme deșeurile - inclusiv pe cele din construcții - în energie verde. Acesta a spus că este nevoie mai ales de stații de reciclare a deșeurilor din construcții.
Bani mai mulți pentru specialiști
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a vorbit despre nevoia de modificare legislativă pentru a se putea lucra și în instituțiile statului cu specialiști plătiți cel puțin la nivelul din mediul privat, pentru că una dintre marile probleme actuale ale României este imposibilitatea de a se angaja resursa umană necesară pentru cele mai importante proiecte.
„Fără parteneriatul public-privat nu vom reuși să creștem. La nivelul ministerului nu avem resursa umană necesară și nu ne permitem să plătim oamenii la fel de bine ca în mediul privat. Avem nevoie de o reformă a funcției publice, pentru că avem salarii foarte mici în minister, iar din 200 de angajați, 50 au lucrat suplimentar pentru a atrage fonduri importante în proiectele României. Acești oameni trebuie să poată fi plătiți suplimentar”, a precizat ministrul.