Unul dintre ele este „sporul pentru confidențialitate” – bani acordați angajaților publici pentru a păstra discreția la locul de muncă.
De la protejarea datelor la privilegiu de masă
Inițial gândite pentru funcții cu acces la informații sensibile, aceste sporuri au ajuns, în timp, să fie distribuite pe scară largă, inclusiv unor angajați care nu lucrează efectiv cu date confidențiale. Lipsa de diferențiere între posturi face ca sporul să devină un avantaj financiar aproape automat, indiferent dacă atribuțiile sunt critice sau strict administrative, scrie News.ro.
Cine beneficiază de „sporul de tăcere”
Printre beneficiari se numără funcționari publici și personal contractual din ministere, autorități centrale și locale, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Ministerul Justiției sau Curtea Constituțională.
Cât „costă” confidențialitatea la CSM
La Consiliul Superior al Magistraturii, valoarea sporului variază între 656 și 2.394 lei, în funcție de grad și vechime.
-
Președinte: 2.023 – 2.394 lei
-
Vicepreședinte: 1.958 – 2.315 lei
-
Membru ales: 2.019 – 2.236 lei
-
Membru de drept: 656 – 696 lei
-
Secretar general: 1.463 – 1.731 lei
-
Director: 1.242 – 1.692 lei
Ministerul Justiției plătește mii de lei pentru discreție
Exemple de sporuri acordate:
-
Director: 1.464 lei
-
Consilier IA: 2.828 lei
-
Secretar general: 1.246 lei
-
Personal juridic de specialitate: 1.437 lei
Și la Curtea Constituțională, tăcerea se plătește
Nici CCR nu face excepție. Președinta Curții primește lunar 2.354 lei spor pentru confidențialitate, pe lângă indemnizația brută de peste 47.000 lei. Judecătorii primesc până la 2.263 lei, iar personalul administrativ între 1.400 și 1.700 lei.
Aceleași sume se acordă indiferent dacă angajatul redactează documente sensibile sau are atribuții pur administrative, cum ar fi șoferii instituției.
Sporuri intacte, în ciuda reformei
În timp ce Guvernul a redus sporuri precum cel pentru „condiții vătămătoare”, bonusurile pentru confidențialitate au rămas neschimbate. În practică, ele reprezintă o majorare mascată a salariilor din sectorul public – o povară suplimentară pentru bugetul de stat și contribuabili.