Jurnalul.ro Timp liber Culinar Tradiții și obiceiuri răsăritene de Paște

Tradiții și obiceiuri răsăritene de Paște

de Redacția Jurnalul    |   

Meniul mesei de Paşte este ceva mai simplu decât la Crăciun, iar asta se datorează, poate, şi verdeţurilor de primăvară, combinate cu brânza proaspătă, în felurite variante, apărută deja în pieţe. Sigur că nu uităm de ouăle vopsite sau încondeiate, în funcţie de preferinţa fiecăruia.

Sărbătoarea Paștelui, însă, este încărcată de simboluri, pe unele le mai știm, altele le-am uitat. Iar principalele simboluri ale sărbătorii sunt Mielul și Oul. Primul este simbol al sacrificiului, al doilea al învierii. Mielul, sinonim al inocenței și supunerii, este văzut ca un sacrificiu făcut an de an în memoria sacrificiului suprem, făcut de Isus pentru omenire. Este motivul pentru care și astăzi mâncăm miel de Paște și nu doar noi o facem.

De Paşte, grecii sărbătoresc cu miel, indiferent în ce colţ de lume se găsesc.
Pregătirile încep în Săptămâna Mare, când înroşesc ouă, frământă pâinea tradiţională de Paşte, tsoureki, care seamănă foarte bine cu cozonacul nostru, şi pregătesc lumânările speciale pe care le dăruiesc de Paşte. Vedeta meselor este fără îndoială mielul, gătit la cuptor, la foc mic, pe pat de ierburi aromatice şi ulei de măsline. Pe farfurie va fi însoţit de un sos de mentă sau salată proaspătă şi, fără îndoială, alături de un pahar de vin roşu.
În meniul tradiţional de Paşte este şi o supă „magiritsa”, făcută din organe de miel, cu salată şi mărar, uneori chiar şi cu orez. Te duce cu gândul la forma lichidă a drobului nostru.

Vecinii noștri sârbi sărbătoresc Paștele cu aceeași intensitate cu care sărbătoresc însăși viața și, deși calendarul lor religios este cel Iulian, Paștele este comun pentru toate bisericile ortodoxe. Spre deosebire de România, unde cei mai mulți vopsesc ouăle în Joia Mare sau Sâmbăta Paștelui, sârbii le vopsesc în Vinerea Mare. În mod tradițional sunt vopsite cu ajutorul plantelor și purtând modele imprimate din frunze. Ca și prin unele sate de la noi, un ou înroșit este păstrat peste an, de obicei în apropierea icoanei de pe perete.
Pe masa de sărbătoare, sârbii au miel sau vită, mai multe feluri de salate de verdețuri și numeroase deserturi. Pâinea lor de Paște (cozonacul, pasca) este de cele mai multe ori coaptă cu ouă înroșite la mijloc.

Pregătirea pentru Paște în Ucraina este aceeași ca în toată lumea ortodoxă și începe cu postul greu, pentru ca în ziua sărbătorii să fie puse pe masă toate bunătățile de care creștinii au fost privați în acea perioadă. Bineînțeles, nu lipsesc nici aici alimentele-simbol, iar în centrul mesei sunt Ouăle de Paște. La biserică, oamenii duc un coș cu mâncare, pentru a fi sfințită de preoți, iar după ce iau masa în familie, ucrainienii obișnuiesc să își viziteze rudele și prietenii, făcând schimb de cadouri.

În tradiția culinară asociată sărbătorii Paștelui în Rusia, nu lipsește Kulich (pâine de Paște, un fel de cozonac rotund, împletit) Paskha (preparată într-o formă piramidală cu încrustații simbolice, din brânză proaspătă, stafide și nuci, însoțită și de o lumânare aprinsă) și ouă. Și în Rusia, oul ritualic are o istorie precreștină, simbolizând fertilitatea și reprezentând o formă de protecție.

Simbolul pâinii ritualice de Paște există în multe țări europene (Pane di Pasqua, în Italia, – Ősterkranz în Germania şi Austria și paasstol, în Olanda), dar termenul de pască (Paska) pentru pâinea dulce pe care o cunoaștem noi provine din greacă și era folosit în Imperiul Bizantin.
Pasca este parte a tradiției Paștelui în Ucraina, Rusia, Belarus, Armenia, România, Moldova, Georgia și o parte din Bulgaria și până în Cehia și Slovenia. Imigranții din estul Europei au dus-o cu ei în SUA, Canada și Marea Britanie, ca urmare acum nu le este străină nici occidentalilor.
În Rusia şi Ucraina pasca noastră se cheamă kulich, în Cehia – babobka, în Grecia – tsoureki şi în Slovenia – potica.
Chiar dacă în funcţie de regiune, reţeta diferă în detalii, ingredientele sunt aceleași: lapte, unt, ouă, făină și zahăr. Este, de fapt, ceea ce la noi se cheamă cozonac sau colac de Paște (în Banat sau Crișana).
În România, rețeta de pască include, pe lângă aluat, brânză proaspătă, grasă, de vaci, smântână și stafide.

Subiecte în articol: traditii obiceiuri paste simboluri
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri