Organizaţia neguvernamentală Transparency International a denunţat marţi, în raportul său anual privind percepţia asupra corupţiei, atacurile la adresa echilibrului puterilor în SUA ale preşedintelui american Donald Trump, potrivit AFP.
Statele Unite, cu un scor de 71 de puncte din 100 (în scădere cu patru puncte), ies pentru prima dată după 2011 din primele 20 de ţări în care percepţia asupra corupţiei este cel mai puţin acută, conform acestui raport anual al Transparency International, organizaţie cu sediul la Berlin. SUA ocupau în 2017 poziţia 16, iar în 2018 a pierdut patru locuri, ajungând pe 22.
Conform aceluiaşi index, România a pierdut două poziţii, de la 59 în 2017 la 61 în 2018. Scorul României s-a redus de la 48 de puncte din 100 în 2017 la 47 de puncte din 100 în 2018. Pe scara de măsurare a Transparency International, 100 de puncte înseamnă o ţară foarte ''curată'', iar zero puncte - foarte coruptă.
Situaţia României în anul 2018
Indicele de percepţie a corupţiei (IPC) 2018, publicat astăzi de Transparency International, arată că eşecul constant al majorităţii ţărilor de a controla în mod semnificativ corupţia contribuie la o criză a democraţiei în întreaga lume.
Peste două treimi din cele 180 de state analizate înregistrează scoruri sub 50 de puncte, media la nivel mondial fiind de 43 de puncte. Poate cel mai îngrijorător este faptul că marea majoritate a statelor evaluate nu au făcut aproape deloc progrese în ultimii ani.
La nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, media este de aprox. 65 de puncte, în scădere faţă de anul anterior cu peste un punct. Danemarca (cu 88 de puncte), Finlanda (85 de puncte) şi Suedia (85 de puncte) rămân în top trei, ca şi în 2017. România rămâne pe locul 25 în clasament, însă scorul înregistrat scade cu un punct faţă de 2017, de la 48 la 47 de puncte. Cu 42 de puncte, Bulgaria rămâne pe ultimul loc la nivelul UE, de asemenea în scădere cu un punct faţă de anul anterior. Grecia pierde trei puncte, de la 48 în 2017 ajunge la 45 în 2018. În schimb, Ungaria câştigă un punct, ajungând la 46 în 2018.
În anul 2018 a fost analizată cu predilecţie relaţia dintre corupţie şi tendinţele democraţiei globale. Câteva dintre concluziile analizei elaborate la nivel global sunt valabile inclusiv la nivel naţional:
- Corupţia poate slăbi mecanismele prin care se asigură echilibrul puterilor în stat, inclusiv între puterea guvernamentală şi cea judiciară.
- Lipsa prioritizării reformelor anti-corupţie, precum şi retorica populistă aflată în creştere se suprapun cu slăbirea instituţiilor democratice în multe ţări, inclusiv din UE.
- Prin subminarea pilonilor vitali ai democraţiei, inclusiv alegerile şi independenţa judiciară, se poate crea un cerc vicios în care corupţia subminează instituţiile democratice, iar instituţiile slabe sunt mai puţin capabile să controleze corupţia.
- Statele cu adevărat democratice înregistrează, în medie, un scor de 75 de puncte în cadrul IPC. Niciuna dintre aceste ţări nu are sub 50 de puncte.
- Prin contrast, democraţiile fragile înregistrează un scor mediu de 49 de puncte. În schimb, regimurile hibride, care prezintă elemente cu tendinţe autocratice, au în medie 35 de puncte în IPC.
Recomandări TI pentru statele membre UE
- Consolidarea statului de drept, astfel încât toate puterile politice să acţioneze în limitele impuse de lege, în concordanţă cu valorile democraţiei şi drepturile fundamentale şi sub controlul independent şi imparţial al instanţelor judecătoreşti.
- Protejarea avertizorilor de integritate, astfel încât toţi cetăţenii să poată raporta neregulile întâlnite atât în sectorul public cât şi în sectorul privat.
- Îmbunătăţirea transparenţei legislative şi a accesului la informaţiile de interes public.
- Asigurarea unui spaţiu civic care să permită societăţii civile să dialogheze cu guvernele şi autorităţile publice, fără teamă de represalii.
- Protejarea libertăţii presei şi protejarea rolului esenţial pe care mass-media îl joacă în democraţie.
Soluţiile propuse de Transparency International Romania
La nivel naţional, rămân în continuare restante obiective prioritare, ca de exemplu: implementarea de măsuri concrete în prevenirea corupţiei şi închiderea vulnerabilităţilor; aprobarea şi promovarea unor mecanisme interne robuste în cadrul administraţiei publice cu funcţie de corecţie.
Printre soluţiile concrete propuse de Transparency International Romania se numără:
- Înfiinţarea Registrului Naţional de Conformitate, instrument de utilitate publică, propus de organizaţia noastră pentru a creşte transparenţa administrativă şi pentru a contribui la reducerea vulnerabilităţilor la corupţie şi a arbitrariului în realizarea inspecţiilor administrative;
- Modernizarea standardelor de bună guvernanţă locală, prin implementarea Sistemului de Integritate la nivelul administraţie publice locale, pe un model elaborat de TI şi aplicat cu succes în alte state europene.
În plus, Transparency International Romania reiterează faptul că succesul luptei împotriva corupţiei este direct legat de instituţii puternice şi stabile în ansamblul lor. Avem nevoie de instituţii puternice, independente, de lideri responsabili şi cetăţeni implicaţi în viaţa comunităţii locale, care să sancţioneze derapajele.
Transparency International clasifică în fiecare an 180 de ţări în funcţie de nivelul lor de percepţie asupra corupţiei în sectorul public.
Primele poziţii din clasament rămân dominate, ca în anii precedenţi, de ţările nordice. Danemarca ocupă primul loc, urmată de Noua Zeelandă, Finlanda, Singapore, Suedia şi Elveţia. Somalia rămâne în coada clasamentului (locul 180), imediat deasupra sa fiind Siria (179), Sudanul de Sud (178), Yemenul (177) şi Coreea de Nord (176).
"Scorul slab" al SUA "survine într-un moment în care ele se confruntă cu ameninţări la adresa sistemului lor de echilibru al puterilor, precum şi cu o eroziune a normelor etice la cele mai înalte niveluri ale puterii", explică Transparency International.
Al doilea an al mandatului lui Trump a fost plin de evenimente, de la dezvăluiri privind presupusele legături între echipa sa de campanie şi Rusia, la sprijinul său controversat pentru un candidat la Curtea Supremă acuzat de agresiune sexuală, trecând prin suspiciuni de nepotism.
"Preşedinţia Trump a scos la lumină slăbiciunile sistemului american în garantarea unui guvern responsabil faţă de interesul public", a explicat pentru AFP Zoe Reiter, reprezentantă interimară a Transparency International în SUA.
"Însă preşedintele Trump este mai degrabă un simptom decât o cauză, pentru că problemele existau înainte de instalarea sa în funcţie", a adăugat ea, invocând incapacitatea sistemului american de a preveni conflictele de interese.
ONG-ul arată de asemenea cu degetul spre Turcia şi Ungaria, de asemenea în scădere în clasament, acuzând "deteriorarea statului de drept şi a instituţiilor democratice, precum şi reducerea rapidă a spaţiului societăţii civile şi a media independente".
"În contextul în care numeroase instituţii democratice sunt ameninţate în întreaga lume, deseori de către lideri cu tendinţe autoritare sau populiste, trebuie să facem mai mult pentru a întări sistemul de contraputeri şi pentru a proteja drepturile cetăţenilor", a spus şi Patricia Moreira, director general al TI.
Printre recomandări, Transparency International le cere guvernelor să apere libertatea presei şi să susţină organizaţiile societăţii civile care se luptă să monitorizeze cheltuielile publice.
AGERPRES