Deși recunosc că la mijloc este mâna Kremlinului, care încearcă să crească dependența energetică a Europei față de Moscova și, de asemenea, să bage fitile între aliații transatlantici, SUA au ajuns la un acord cu guvernul de la Berlin, în privința finalizării controversatului gazoduct rusesc „Nord Stream 2”, care urmează să aducă gaze din Rusia direct în Germania, pe sub Marea Baltică. În pofida criticilor vehemente ale Ucrainei și Poloniei, care se simt trădate de marele lor protector de peste Ocean, dar și a unei opoziții interne neașteptate, administrația Biden a dat de înțeles că a ales răul cel mai mic, preferând să salveze relațiile cu Germania, în loc să se opună inutil unui proiect care, oricum, este finalizat în proporție de 99%.
Administrația de la Washington și executivul condus de cancelarul Angela Merkel au ajuns la un acord în privința proiectului „Nord Stream 2”, care va face legătura între Rusia și Germania. Acordul permite finalizarea controversatului gazoduct, pe care, paradoxal, actuala conducere americană încă îl consideră un proiect rusesc cu o influență periculoasă asupra viitorului Europei, ce va înarma Kremlinul cu un instrument extrem de puternic de șantaj și dezbinare în rândul aliaților europeni ai SUA. „Aș spune, cu emfază, că încă ne opunem «Nord Stream 2». Credem în continuare că este un proiect geopolitic rusesc cu o influență primejdioasă și nimic nu s-a schimbat în această privință”, a declarat un oficial de rang înalt din cadrul Departamentului de Stat al SUA, citat, sub protecția anonimatului, de CNN. „Deși continuăm să ne opunem gazoductului, am ajuns la concluzia că sancțiunile nu ar putea opri construcția sa și am fi riscat să dinamităm o alianță extrem de importantă, cea cu Germania”, a recunoscut el miercuri, după încheierea înțelegerii. Ulterior, președintele Biden a mărturisit că, în stadiul actual al proiectului, conducta nu mai poate fi oprită nicicum. „«Nord Stream 2» este gata în proporție de 99%. Ideea că s-ar fi putut face ceva pentru oprirea proiectului nu era realistă”, a spus Biden. „Am avut, însă, discuții extrem de productive cu Angela Merkel, care lucrează alături de guvernul ei pentru găsirea unui angajament ce prevede riposte, dacă Rusia va face rău în mod deliberat Ucrainei sau altor țări”, a adăugat șeful Casei Albe. Acordul a fost anunțat, de altfel, la câteva zile de la întâlnirea pe care Merkel a avut-o cu Biden la Washington. Victoria Nuland, numărul trei în ierarhia Departamentului de Stat al SUA, detaliase ceva mai devreme ce anume înseamnă eventualele „riposte”, precizând că înțelegerea prevede posibile sancţiuni împotriva Moscovei, dacă aceasta „va utiliza energia drept armă”. „Dacă Rusia va încerca să utilizeze energia drept armă sau va comite alte acte agresive faţă de Ucraina, Germania se angajează, în acest acord cu noi, să ia măsuri la nivel naţional şi să exercite presiuni pentru adoptarea unor măsuri eficiente la nivel european, inclusiv sancţiuni pentru limitarea capacităţilor de exporturi ruseşti spre Europa, în sectorul energetic”, a afirmat ea, în cursul unei audieri în Congres. „Un alt aspect al acestui acord este sprijinirea prelungirii acordului de tranzit între Rusia şi Ucraina, care se încheie în 2024. Vom pleda şi vom face presiune pentru zece ani suplimentari”, a adăugat Nuland.
Rușii deschid Cutia Pandorei
Condus de colosul rus „Gazprom”, proiectul „Nord Stream 2”, în valoare de 11 miliarde de dolari, a fost primit încă de la început cu critici virulente, atât de către SUA, cât și de numeroase state europene, care consideră inițiativa o amenințare majoră la adresa securității energetice din Europa și o strategie prin care Kremlinul încearcă să dezbine UE. În primul rând, gazoductul crește la un nivel periculos dependența energetică a continentului față de Moscova, în condițiile în care aproximativ 20 la sută din proviziile de gaze de pe piețele europene provin din Rusia. „Gazprom”, care deține controlul asupra rețelei de transport, precum și a rezervelor de gaze, își va dubla acum capacitatea de furnizare prin intermediul gazoductelor de sub Marea Baltică, având în vedere că noul proiect are același traseu cu „Nord Stream 1”, conductă inaugurată în 2011. Din această perspectivă, numeroși lideri europeni și-au exprimat deja indignarea în legătură cu o posibilă încălcare a legislației antitrust. Mai mult, intrarea în Germania a gazului ieftin rusesc creează o discrepanță majoră în competiția produselor între acest stat, principalul promotor al proiectului, și cele nou-intrate în UE, din cauza diferențelor de productivitate și tehnologie. Potrivit unor analiști de la Bruxelles, citați de agențiile internaționale de presă, „Nord Stream 2” nu contribuie la obiectivele energetice ale blocului comunitar, în schimb dezbină UE și distruge conceptul european al diversificării surselor de gaze. De altfel, numeroase state membre ale UE se opun proiectului „Nord Stream”, pe motiv că acesta le va afecta veniturile din comerţ şi tranzit şi va crește dependenţa Europei de gazele ruseşti. Ţări ca Polonia şi statele baltice percep Moscova ca pe o ameninţare globală, inclusiv la adresa integrităţii lor teritoriale, după ce Rusia a anexat Crimeea. În cazul Ucrainei, stat ocolit de gazoduct, dezvoltarea proiectului readuce Kievul în siajul Rusiei și anulează instrumentul de negociere a tranzitului terestru al gazului rusesc pe teritoriul ucrainean, lăsând bugetul țării fără aproximativ trei procente din PIB. „Nord Stream 2” ar putea priva Ucraina de un miliard de dolari în venituri anuale, crescând astfel îngrijorarea Kievului că țara va deveni mult mai vulnerabilă în fața unor eventuale atacuri ale Rusiei. Nu în ultimul rând, din punct de vedere al SUA, „Nord Stream 2” este un rival pentru transporturile americane de gaze naturale lichefiate.
Critici virulente în Congresul SUA
În aceste condiții, susținut cu fermitate doar de Rusia și Germania, „Nord Stream 2” a devenit unul dintre cele mai contestate proiecte ale planetei. SUA s-au opus constant gazoductului, însă administraţia Biden a decis anularea unor sancţiuni impuse unei companii europene implicate în proiect, pentru a evita deteriorarea relaţiilor cu Germania şi, implicit, cu Uniunea Europeană, influențată de către Berlin. Acest pas înapoi i-a atras preşedintelui american critici virulente, atât din partea republicanilor, cât şi din propria tabără democrată. Republicanii au desființat acordul americano-german, catalogându-l drept „un cadou” făcut preşedintelui rus, Vladimir Putin.
Ucraina și Polonia explodează
Vestea acordului americano-german a produs un cutremur politic la Kiev și Varșovia. „O astfel de decizie creează noi ameninţări pentru Ucraina şi Europa Centrală, la nivel politic, militar şi energetic”, au tunat, într-un comunicat comun, miniştrii de Externe ai Ucrainei şi Poloniei, Dmitro Kuleba şi Zbygniew Rau, miercuri seară, imediat după parafarea înțelegerii americano-germane. Autoritățile de la Kiev au trimis note de protest Comisiei Europene şi Berlinului, susținând că proiectul ameninţă securitatea Ucrainei şi pune în pericol sistemul energetic comunitar. „«Nord Stream 2» este o armă geopolitică a Rusiei, care în mod sigur va fi folosită împotriva Ucrainei şi Europei”, a declarat Andriy Yermak, şeful Cancelariei prezidenţiale de la Kiev.
Putin jubilează
De cealaltă parte, liderul de la Kremlin a salutat „angajamentul” Germaniei față de realizarea gazoductului. Putin a insistat asupra aspectului „pur comercial” al gazoductului, prezentat ca o garanţie pentru aprovizionarea cu energie a Germaniei şi, în general, a UE. După o conversație telefonică între Putin și Merkel, Kremlinul a exprimat „satisfacția celor două părți”, față de iminenta finalizare a „Nord Stream 2”.
„Deși continuăm să ne opunem gazoductului, am ajuns la concluzia că sancțiunile nu ar putea opri construcția sa și am fi riscat să dinamităm o alianță extrem de importantă, cea cu Germania.”
Oficial al Departamentului de Stat al SUA