Șefii diplomațiilor celor două state, Serghei Lavrov şi Nikola Selakovic au semnat, săptămâna trecută, documentul ''plan de consultări''.
Oficialul sârb a spus că planul privește consultări pentru activităţi bilaterale şi multilaterale, dar nu privește politica de securitate.
Relațiile între Serbia și NATO sunt încordate după ce Alianța a atacat această țară și a despins din teritoriul său regiunea Kosovo. Însă Belgradul vrea să adere la UE. Totodată, este un aliat vechi al Moscovei.
Documentul a stârnit însă nemulțumirea Comisiei Europene, care a transmis că acesta a fost semnat la scurt timp după mobilizarea parțială pentru frontul din Ucraina, anunțată de Vladimir Putin.
''Acordul ruso-sârb esteun semn foarte clar despre intenţia celor două ţări de a-şi strânge relaţiile. Şi acest lucru ridică semne de întrebare serioase. Serbia a făcut o prioritate strategică din aderarea sa la UE, ceea ce implică 'alinierea cu politicile europene, inclusiv în chestiuni de politică externă'', a avertizat Peter Stano, purtătorul de cuvânt al CE.
De cealaltă parte, ministrul sârb de Interne, Aleksandar Vulin, a precizat că actul este un ''document tehnic'' şi a acuzat UE că ''nu îi permite preşedintelui Serbiei, Aleksandar Vucic, să ducă politici independente''.
Serbia a condamnat la ONU invazia Rusiei în Ucraina dar nu s-a alăturat sancțiunilor impuse Moscovei de țările occidentale. Totodată, Nikola Selakovic a declarat că Belgradul nu recunoaște rezultatele referendumurilor din teritoriile ucrainene ocupate de Rusia.
''Ar fi împotriva intereselor noastre naţionale'', a spus acesta.