Dezbaterea din Parlamentul European a fost, aparent, o acțiune pentru întărirea statului de drept. În fapt, felul în care au fost pregătite ostilitățile, punerea lor în scenă, ne-a relevat cât de disperate sunt echipele care au pierdut alegerile din România în decembrie 2016. La înaintare au fost scoase pentru început formațiunile civice, bine antrenate și hrănite cu bani publici sau din finanțări ascunse, care au clamat revoluția albă, a spațiului virtual, scos din minți de modificări constituționale la Codul penal. Defilarea sub steagul DNA, cu tabloul neprihănitei Kovesi purtat ca prapurii scoși din biserică să alunge seceta, este doar recuzita pentru atingerea țintei: recuperarea cât mai rapidă a pozițiilor pierdute. Klaus Iohannis s-a pus în fruntea mișcării de stradă și a externalizat la Consiliul European conflictul politic ambalat și servit ca protest social. Sistemul juridic din România este calul de bătaie pe care se duce războiul dintre câștigătorii și perdanții din decembrie.
Într-o Europă care tremură sub presiunea Rusiei, schimbările de priorități ale Americii și tendințele centrifuge din UE, ingerința serviciilor secrete scăpate de sub control în România apare ca un factor perturbator în decizia politică și justiție, sufocată de teroarea acoperiților, a procurorilor din plutoanele de execuție Kovesi. Dezbaterea din Parlamentul European a fixat aceste repere pe care lupta va continua fară menajamente la București. Galeria ocupată la Bruxelles de invitații Monicăi Macovei și ai lui Jean de la Craiova-Marinescu arată că dreapta europeană pune la bătaie fonduri pentru a-și plăti echipele de zgomote. Conferențiarii – Avram, Biro, Liiceanu - dirijați de Monica Macovei au fost partizani până la penibil să susțină cauza DNA, bătând câmpii. Pentru Macovei, ,,Operațiunea Bruxelles” a fost un eșec, un Waterloo în care s-a pierdut bătălia pentru impunerea Codruței Kovesi ca victimă sacrificată pe altarul luptei anticorupție.
Se pregătesc însă și acțiuni de substanță în plan politic pe partea dreaptă. Martens, liderul PPE, a venit la Cotroceni să-l recupereze pe Iohannis, absent la reuniunile forului popularilor. Cioloș mișună pe la foștii lui șefi de la Bruxelles pentru a i se da un rol după eșecul cu tehocrații.
Cei din PSD nu și-au revenit din bucuria victoriei de la alegeri, dar sub loviturile sub centură primite încearcă o regrupare rapidă. Par să fie mai bine ancorați la Bruxelles și în familia socialiștilor; deținerea guvernării este un stimulent și pentru social-democrații din Franța și Germania care au șanse substanțiale în alegerile din acest an.