Cei 27 de șefi de stat și de guvern din UE se vor reuni la cină la Bruxelles, în cadrul primei lor întâlniri de grup de la alegerile europene de săptămâna trecută, care au impulsionat partidele naționaliste și de extremă dreapta și l-au determinat pe Emmanuel Macron să convoace alegeri anticipate în Franța, notează The Guardian.
Miza este dacă von der Leyen va primi un al doilea mandat de cinci ani la conducerea Comisiei, care inițiază și aplică legislația UE.
De asemenea, liderii UE vor decide asupra succesorilor lui Charles Michel, președintele Consiliului European, și Josep Borrell, cel mai înalt diplomat al UE.
Von der Leyen a fost mult timp favorită. În calitate de candidat principal al Partidului Popular European de centru-dreapta, care va fi cel mai mare grup din noul Parlament European, cu 26% din locuri, poziția sa a fost consolidată de votul la nivel european.
Pariul electoral al lui Macron, considerat pe scară largă drept o mișcare care îl va distrage pe președintele francez de la afacerile europene, este, de asemenea, considerat ca ajutându-i cauza. Macron a părut anterior să cocheteze cu înlocuirea Ursulei von der Leyen cu fostul premier italian Mario Draghi, dar diplomații se așteaptă acum ca Franța să se alinieze.
Prima rundă a alegerilor legislative din Franța va avea loc la 30 iunie, după summitul UE din 27-28 iunie, care va avea ca scop definitivarea rolurilor de conducere ale UE. Procesul de numire „ar putea fi mai ușor decât este de obicei", a declarat un diplomat UE. „Gândul este că francezii au atât de mult haos acasă încât ar putea dori să petreacă mai puțin timp cu acest lucru".
Alții au sugerat că progresele extremei drepte în Franța au făcut mai puțin probabil ca Macron să aleagă un candidat tehnocrat, cum ar fi Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene.
„Nu văd o alternativă realistă", a declarat un al doilea diplomat, vorbind despre von der Leyen. „Pentru toate declarațiile francezilor despre Draghi ... nu există nicio alternativă și, spre deosebire de 2019, niciun impas pe care Macron sau oricine altcineva să îl poată folosi în avantajul lor".
În timpul ultimei runde de numiri în UE din 2019, liderii Franței, Germaniei și Italiei, reuniți în marja G7 din Japonia, au stabilit ca fostul ministru olandez de externe Frans Timmermans să conducă Comisia, doar pentru a vedea cum înțelegerea s-a destrămat rapid la un summit UE la Bruxelles.
De asemenea, consensul se consolidează în jurul fostului premier socialist portughez António Costa, care îi va lua locul lui Michel la președinția reuniunilor Consiliului UE. Costa, care a obținut trei mandate succesive de prim-ministru, a demisionat anul trecut în urma unui scandal de corupție.
Se zvonește că premierul danez, Mette Frederiksen, ar putea fi o alternativă, dar diplomații spun că poziția sa dură față de migrație nu este favorită de grupul său socialist european. Potrivit diplomaților, Costa este apreciat de liderii UE și este din sudul Europei. Vârsta sa este văzută ca un avantaj, deoarece se consideră că este mai puțin probabil ca el să folosească postul ca o treaptă spre o altă funcție importantă.
Premierul Estoniei, Kaja Kallas, este favorit pentru a-i lua locul lui Borrell în funcția de șef al diplomației UE. Îngrijorările legate de faptul că aceasta este prea „monotematică" în ceea ce privește Rusia și mai puțin interesată de politica externă a Europei în alte părți ale lumii au dispărut. De asemenea, ea s-ar asigura că Europa Centrală și de Est este reprezentată în puzzle-ul final.
Surse diplomatice au declarat că un acord care să confirme luni nominalizarea Ursulei von der Leyen nu ar putea fi exclus, deși liderii vor dori, de asemenea, să își lege sprijinul de șansele de a obține portofolii prestigioase în cadrul comisiei. Franța și Italia încearcă să obțină posturi importante în domeniul economic în cadrul executivului UE, iar Spania dorește ca ministrul său al mediului, Teresa Ribera, să fie însărcinată cu politica UE privind clima și natura.
Se preconizează că malteza Roberta Metsola va obține un nou mandat de președinte al Parlamentului European, deși această decizie va fi luată de deputații europeni la reuniunea de la mijlocul lunii iulie.
După ce parlamentul își va alege președintele și va ocupa alte posturi de conducere, deputații europeni vor avea ultimul cuvânt de spus în ceea ce privește confirmarea viitorului președinte al Comisiei. În cadrul unui vot programat pentru 18 iulie, von der Leyen sau o altă persoană desemnată va trebui să obțină voturile a 361 din cei 720 de eurodeputați.
(sursa: Mediafax)