La jumătatea lunii martie, Vladimir Putin a făcut un anunț șoc, când a cerut plata în ruble pentru gazele naturale livrate țărilor „neprietenoase” începând cu 1 aprilie 2022, înlocuind astfel euro și dolarul. Mai sunt două zile până când Gazprom-ul și Banca Centrală a Rusiei finalizează sistemul de plăți în ruble.
Ulterior, semnalele de la Kremlin au fost constante și ferme, avertizând că nu va exporta gratis.
Statele UE s-au revoltat iar, zilele trecute, G7 a decis să nu plătească în moneda rusă gazele importate, motivând că se încalcă contractele deja semnate. Pe de altă parte, Kremlinul consideră că sancțiunile economice reprezintă un război hibrid declarat Rusiei de UE, SUA, Marea Britanie.
Berlinul a respins directiva lui Putin, calificând-o drept „șantaj”. „Plata în ruble nu este acceptabilă”, a declarat ministrul german al Economiei, Robert Habeck, adăugând că „nu vom fi divizați și răspunsul statelor G7 este fără ambiguitate: contractele vor fi îndeplinite”, scrie CNN.
„Nu este clar cum vor putea țările occidentale să acceseze suficiente ruble pentru a finanța importurile de gaze, chiar dacă ar fi dispuse să plătească în ruble”, a spus Liam Peach, economist la Capital Economics. „Măsurile luate de Rusia pot fi, de asemenea, interpretate ca provocatoare și pot crește posibilitatea ca națiunile occidentale să înăsprească sancțiunile asupra energiei ruse”, a precizat acesta.
Sigur că UE vrea să devină mai puțin dependentă de gazul rusesc, propunându-și să înceapă din 2027, însă va dura mulți ani până când acest lucru va deveni fezabil.
Efectele pe termen lung
Rubla a scăzut la minime record față de dolarul american, după ce sancțiunile economice au lovit puternic în economia Rusiei. Moneda națională s-a prăbușit, companiile străine s-au restras de pe piață, chiar și cele care nu doreau au trebuit să-și suspende activitatea din cauza problemelor de aprovizionare, o parte dintre rezervele Băncii Centrale au fost blocate, Rusia a fost exclusă din sistemul internațional de plăți Swift, etc.
Prin urmare, Ministerul rus de Finanțe și Banca Centrală a Rusiei au fost nevoite să ia măsuri ferme și cu efecte rapide. A fost închisă bursa de la Moscova, retragerile în numerar au fost limitate, transferurile de valută în străinătate au fost blocate.
Însă anunțul liderului de la Kremlin despre livrările de gaze cu plata în ruble pare că a dat roade. Bursa s-a redeschis, rubla și-a revenit spectaculos. Nu se știe pentru cât timp, dar efectele pe termen scurt sunt evidente.
Vladimir Putin ar putea „finanța direct războiul, armata, aprovizionarea soldaților, aprovizionarea cu benzină pentru tancuri și construcția de arme în propria sa țară cu ruble. Ceea ce nu poate face este să schimbe valută străină cu alte țări”, explică Peach.
O recesiune în UE este aproape asigurată dacă Rusia întrerupe livrările. Cu toate acestea, Occidentul nu vrea să facă orice pentru a promova războiul din Ucraina.
Cererea de plăți de gaze în ruble pare „a fi un efort al autorităților ruse de a exercita presiuni asupra țărilor occidentale, forțând cumpărătorii străini de gaz rusesc să folosească ruble, cu avantajul suplimentar de a susține valoarea monedei”, spune economistul.
Întrucât Băncii Centrale a Rusiei i-a fost interzis să schimbe euro și dolari cu ruble, Moscova încearcă să găsească un nou flux de numerar pe care să-l cheltuiască.
Deși o mișcare riscantă, cererea de plată în ruble pentru gaze poate ajuta la stimularea monedei. Dar asta nu înseamnă că va fi bine pentru Rusia pe termen lung. Mișcarea ar putea grăbi dispariția uriașului său sector energetic. „Acordurile de furnizare de gaze sunt, în general, considerate sacrosante și, într-un scenariu extrem, insistarea asupra plăților în ruble le poate oferi cumpărătorilor motive să redeschidă alte aspecte ale contractelor lor, cum ar fi durata, și pur și simplu să-și accelereze complet ieșirea din gazul rusesc”, spune Vinicius Romano, analist senior la Rystad Energy.
Doar vânzările de gaze naturale ale Rusiei în Europa ajung la 40 de miliarde de dolari anual, iar plata în ruble înseamnă ca țara să rămână fără o sursă majoră de valută străină, într-un moment în care exporturile sale sunt în scădere. Aceasta înseamnă că Rusia ar putea să nu aibă suficient numerar străin pentru a plăti importurile, provocând o izolare și mai mare a economiei.
„Implicația pe termen mai lung este că se accelerează strategia Rusiei de dedolarizare și se întărește ideea că Rusia va continua să se îndrepte către autarhie”, afirmă Peach.
Rubla își revine
Moneda Rusiei și-a revenit în mai puțin de o lună după invazia în Ucraina. Motivele se regăsesc mai ales în anunțul de vânzare a gazelor rusești cu plata în ruble și obligarea companiilor exportatoare de a converti în ruble 80% din câștigurile în dolari și euro.
Gazprom a continuat să livreze gaze naturale și petrol în Uniunea Europeană. Blocul comunitar este dependent în proporție de circa 40% de gazele din Rusia, cel mai mare importator fiind Germania, care le distribuie apoi în alte țări europene.
Totodată, Banca Centrală a Rusiei a anunțat, pe 18 martie, paritatea rublei cu aurul la cursul de 5.000 de ruble/gramul de aur. Deci o uncie de aur, respectiv 28 de grame, valorează 140.000 de ruble. Asta înseamnă că Rusia a șters circa 30% din valoarea dolarului american în aur la nivel global.
După ce rubla a ajuns la un minim record, la sfârșitul lunii februarie, scăzând de la 83 de ruble/dolar la 117 ruble/dolar, ieri s-a apreciat până la 88 de ruble/dolar.
Banca Centrală a Rusiei este condusă cu mână de fier de Elvira Nabiullina, considerată de Occident cel mai bun guvernator din lume. În ultimii 9 ani, de când se află la conducerea instituției, a majorat rezervele valutare la cifre record, ajungând la un total de circa 643 de miliarde de euro, Financial Times spunând despre ea că a construit "Fortăreața Rusiei". Acum însă, sancțiunile economice au blocat jumătate din sumă.