Știm cu lux de amănunte ce se întâmplă în insulele Seychelles, ajuns loc de refugiu antipandemic al vedetelor noastre cu țambal, dar avem puține informații despre vecinii de peste Dunăre sau de peste Prut, țări în care trăiesc importante comunități românești. Un tur de orizont făcut peste „gardul” frontierei arată o diversitate de situații și probleme create de pandemia care s-a suprapus pe crize politice sau conflicte intrate la noi într-un vid informațional. Statisticile arată ca în regiunea noastră, cu o populație de 90 de milioane, sunt mari discrepanțe nu doar în ceea ce privește gradul de vaccinare și de acceptare a acestui mijloc de imunizare, ci și în starea economiilor și a stabilității politice.
La București autoritățile au ridicat din 15 mai o serie de restricții, lansând un mesaj de optimism temperat privind o presiunea în scădere a COVID-19 asupra vieții noastre, puternic perturbate în ultimele 14 luni. Aceeași situație este și în țările vecine? Cum „stau” Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova în privința ratei de îmbolnăviri, a campaniilor de vaccinare care au devenit criterii principale de apreciere a capacității guvernelor de administrare a crizei sanitare? Care sunt diferențele de abordare a luptei pe „frontul COVID” în cele șase țări ale regiunii noastre, dintre care trei sunt membre UE și NATO?
BULGARIA E CU GÂNDUL LA ALEGERI
Până la sfârșitul săptămânii trecute în Bulgaria fuseseră administrate 1,11 milioane de doze de vaccin, dar doar 5 la sută din populația de 6,9 milioane primise și a doua doză. Potrivit estimării, dacă s-ar menține rata de vaccinare actuală, s-ar atinge imunitate colectivă la jumătatea lunii iulie, când 70 la sută din populație ar fi protejată prin trecerea prin îmbolnăvire sau prin vaccinare. Dar bulgarii sunt europenii cel mai puternic „contaminați” de reticența la vaccinare, cu o rată de refuz de 67 la sută, cea mai mare proporție din UE. La Sofia, după căderea guvernului Boiko Borisov, demis în urma unui lung val de proteste, până la alegerile anticipate din 11 iulie, administrarea este asigurată de un guvern interimar cu tentă tehnocrată de centru-stânga, condus de premierul Stefan Yanev, un general în rezervă, apropiat colaborator al președintelui Rumen Radev, fost comandant al forțelor aeriene ale Bulgariei. Radev a declarat că fosta guvernare a lăsat pensionarii, medicii și companiile fără sprijin financiar, agravând problemele produse de COVID-19. În focul criticilor se află și procuratura generală implicată în jocuri politice pentru eliminarea adversarilor politici ai lui Borisov. De la începutul pandemiei în Bulgaria au fost confirmate 414.041 de cazuri de contaminare cu coronavirus și 17.250 de decese.
Serbia, campioana Europei
Statistica pandemiei arată că în Serbia, la 707 mii de cazuri s-au înregistrat 6.681 de decese. La un total al populației, de 6,945 de milioane, aproape egal cu Bulgaria, numărul deceselor din Serbia este de 2,5 ori mai mic, ceea ce arată diferențe de abordare a protecției sanitare, cu accent puternic pe testare, care a acoperit 4 milioane de persoane. Campania de vaccinare a început în 11 ianuarie, până acum fiind 1,49 milioane de doze administrate la rapel. Cazurile de infectări sunt în scădere evidentă, cu 101 pacienți în ATI la 14 mai. În Serbia sunt disponibile patru vaccinuri - Pfizer, AstraZeneca, dar și chinezescul Sinotec și Sputnikul rusesc. Problemele politice sunt dominate de negocierile privind relația cu Kosovo, dar și tensiunile recente din partidul președintelui Vucic, în care sunt cerute demisiile miniștrilor apărării și sănătății, pentru relațiile lor cu grupări de crimă organizată implicate în trafic de droguri și comerț cu arme. Economia țării merge bine, prognoza FMI dând pentru Serbia o creștere în 2021 de 6 procente, după ce în 2020 s-a înregistrat cea mai mică reducere de PIB din Europa, de 0,9 la sută.
UNGARIA REFUZĂ BANII DE LA BRUXELLES
După numărul deceselor - 29.175, raportat la populația de 9,7 milioane, Ungaria a fost lovită greu de pandemie. Campania de vaccinare a avut, în aceste condiții, un caracter de primă urgență, guvernul deschizând porțile pentru vaccinurile din China și Rusia, cu toate reticențele exprimate de UE. Până în 15 mai fuseseră administrate 4,6 milioane doze, iar 2,7 milioane de persoane primiseră și rapelul. Rezultatul imunizării a fost semnificativ consemnat în numărul mic de noi cazuri de COVID. Programul de reziliență și redresare a deschis un nou subiect de controverse între Budapesta și Bruxelles. Victor Orban a anunțat-o pe Ursula von der Leyen că Ungaria nu este interesată să solicite întreaga sumă de 16,6 miliarde euro pentru care era eligibilă, deoarece nu dorește să supraîndatoreze economia țării. Refuzul pare să fie ca în povestea cu strugurii care sunt prea acri, pentru că Ungaria nu acceptă, de fapt, criteriile de control pentru alocarea sumelor. Guvernul maghiar a înființat o serie de fundații private pentru a gestiona universitățile, măsură considerată de opoziție o tactică de a direcționa fondurile UE spre clientela politică a regimului Orban. Astfel, educația va pierde câteva miliarde de euro din programul de reziliență, potrivit publicației Daily News Hungary.
Ucraina caută vaccinuri
Cu populația de 44,4 milioane, Ucraina a înregistrat 2,156 milioane persoane infectate, din care peste 243 de mii de cazuri COVID-19 sunt active. Decesele înregistrate - 48.184 - arată o rată de mortalitate de patru ori mai mică față de Ungaria. Dinamica îmbolnăvirilor are un trend negativ, ceea ce evidențiază creșterea imunității ca efect al vaccinării și numărului mare de imunizări prin boală. Pe listele de așteptare sunt 553 mii persoane, problema autorităților de la Kiev fiind asigurarea vaccinurilor. Prin achiziții directe s-au cumpărat 1,2 milioane de doze Sinovac și 500 de mii AstraZeneca, programul COVAX susținut de UE adăugând 375 mii de vaccinuri de la AstraZeneca și Pfizer. Premierul este nemulțumit de organizarea campaniei de vaccinare și a spitalelor, dorind schimbarea ministrului sănătății. Tensiunea conflictului militar din Donbas și pierderea Crimeei sunt axele politicii naționale a Ucrainei în jurul cărora totul pălește.
MOLDOVA ESTE ÎN FIERBEREA ALIANȚELOR ELECTORALE
Cu 6.027 de decedați la o populație de 2,65 milioane, Republica Moldova are a doua cea mai mare rată de mortalitate COVID dintre vecinii României. Valul trei al pandemiei este în regresie, în ultima săptămână fiind înregistrate de circa 10 ori mai puține cazuri față de vârful de infectări din luna martie. Ritmul campaniei de vaccinare depinde de dozele disponibile, până acum fiind vaccinate aproape 200.000 de persoane. Viața politică din Republica Moldova este frământată de campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. Alianța electorală a socialiștilor și comuniștilor, cu eternii Voronin și Dodon în frunte, speră să recâștige pozițiile pierdute în ultimii ani. O platformă unionistă se construiește sub egida AUR, dar medierea începută la Chișinău de senatorul Claudiu Târziu are încă multe hopuri. Maia Sandu, președintele proeuropean, după recenta vizită la București, se află în aceste zile - 19 și 20 mai - în vizită oficială la Berlin, unde se va întâlni și cu Angela Merkel.