Ziua Mondială a Sănătății Mintale este marcată în fiecare an pe 10 octombrie, iar tema din acest an stabilită de Federația Mondială a Sănătății Mintale este sănătatea mintală la locul de muncă, pentru a evidenția importanța abordării sănătății mintale și a bunăstării la locul de muncă, în beneficiul oamenilor, organizațiilor și comunităților.
„Munca poate avea un impact uriaș asupra sănătății noastre mintale. Poate fi bun pentru sănătatea noastră mintală, oferindu-ne un scop, sporindu-ne stima de sine și oferind oportunități de a ne conecta cu ceilalți. Dar poate fi, de asemenea, o sursă de stres și anxietate și poate contribui la dezvoltarea sau agravarea problemelor de sănătate mintală”, subliniază specialiștii.
Tema aleasă pentru acest an se potrivește mănușă în România, în condițiile în care cel puțin două angajate din țara noastră au murit, în ultimele luni, din cauza condițiilor stresante de la locul de muncă. Mai exact, o tânără de 33 de ani s-a sinucis, fiind sub presiunea continuă a șefilor, iar o alta, de 26 de ani, a făcut infarct la job, nefiind lăsată să meargă la medic, deși se simțea rău.
Pentru a atrage atenția Guvernului și Parlamentului asupra acestor probleme, precum și asupra schimbărilor legislative care ar trebui făcute astfel încât românii nu mai ajungă la epuizare fizică și psihică sub presiunea angajatorilor, sindicaliștii din Timișoara au organizat, miercuri, un protest de stradă.
Chiar și cazurile ușoare de burnout pot duce la depresie
Epuizarea fizică și psihică la locul de muncă reprezintă o preocupare și pentru Michael Koch, lector în Managementul Resurselor Umane și Comportament Organizațional la Universitatea Brunel din Londra, și Sarah Park, profesor la Universitatea din Leicester, care subliniază că este foarte important ca oamenii care devin „victimele epuizării” să recunoască semnele atunci când munca le afectează bunăstarea, astfel încât să poată lua măsuri înainte de a fi prea târziu.
„Cercetările au arătat, în mod constant, că principalele cauze ale epuizării sunt cerințele excesive și prelungite ale locului de muncă. Asta include, de exemplu, volumul mare de muncă, nesiguranța locului de muncă, ambiguitatea rolurilor, conflictul, stresul sau evenimentele stresante și presiunea muncii.
Burnout-ul are consecințe grave, mai ales pentru persoanele afectate de acesta. Burnout-ul afectează oamenii în mod diferit, dar chiar și cazurile ușoare – care ar putea persista timp de câțiva ani – pot duce la o multitudine de rezultate negative asupra sănătății.
Acestea includ anxietate și depresie legate de muncă, risc crescut de boli cardiovasculare, diabet de tip 2, insomnie, dureri de cap și, poate cel mai alarmant, mortalitate crescută.(…) Simptomele epuizării diferă de la o persoană la alta și, uneori, oamenii s-ar putea să nu-și dea seama pe deplin că sunt epuizați până când nu mai sunt doar obosiți, ci prea epuizați pentru a funcționa. Persoanele care suferă de epuizare sunt total lipsite de energie și pot fi copleșite chiar și de sarcini mici. Se distanțează de munca lor, se luptă cu îndoiala de sine și dezvoltă atitudini cinice și negative față de locul lor de muncă sau față de oamenii pentru care lucrează”, explică cei doi specialiști, într-o opinie publicată în The Conversation.
În România, prevalenţa tulburărilor mintale şi de comportament aproape s-a dublat în ultimii 10 ani, ajungând de la 1.566 de cazuri diagnosticate la suta de mii de locuitori în anul 2012, la 2.890 de cazuri la suta de mii de locuitori în anul 2021, potrivit datelor INSP. De asemenea, prevalența bolilor psihice (care reprezintă doar o parte a tulburărilor mintale și de comportament) a crescut de șase ori în ultima decadă, ajungând de la aproximativ 218 cazuri la 100.000 de locuitori în anul 2012 la peste 1.300 de cazuri la 100.000 de locuitori, în 2021.
Un studiu realizat recent în România, privind preferințele și atitudinile față de muncă ale celor 4 generații active în piața muncii, a arătat că, în timp ce reprezentanții generației Z preferă un job lipsit de stres, pentru generațiile mai mature, cum este generația Baby Boomers, este mai important să lucreze într-un loc de muncă ce le oferă un sentiment de apartenență, astfel că suportă mai mult stres.
22.000 de copii și adolescenți trăiesc cu un diagnostic de boală mintală
Și UNICEF a avertizat, ieri, că un număr mare de copii din țara noastră se confruntă în prezent cu probleme mintale. Mai exact, prevalența tulburărilor mintale în rândul adolescenților din România este de peste 11%. De asemenea, 32% dintre fetele de 15 ani din România au avut sentimente de însingurare de cele mai multe ori sau mereu în ultimul an, un procent semnificativ mai mare decât în cazul băieților (21%).
„Printre cele mai frecvente tulburări mintale diagnosticate se numără: tulburările de conduită (24,19%), tulburarea de hiperactivitate și deficit de atenție (22,65%), tulburările de anxietate (19,23%), tulburările din spectrul autist (14,47%), episodul depresiv (9,14%), tulburările de atașament (4,3%), fobia școlară (3,10%) și tulburările de comportament alimentar (2,88%). Aproximativ 22.000 de copii și adolescenți trăiesc cu un diagnostic de boală mintală. Sunt cifre îngrijorătoare ce necesită măsuri urgente”, a transmis, ieri, UNICEF.
Organizația și partenerii săi au dezvoltat un ghid pentru toți cei implicați în educația adolescenților, în special a profesorilor și consilierilor școlari, care furnizează o colecție de activități nonformale despre sănătatea mintală a adolescenților, pe teme variate, precum: gestionarea stresului, construirea rezilienței, îmbunătățirea relațiilor sociale și promovarea autocunoașterii.