Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Viitorul fondurilor europene: am pierdut trenul sau mai avem o şansă?

Viitorul fondurilor europene: am pierdut trenul sau mai avem o şansă?

de Diana Scarlat    |   

Priorităţile pentru creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene, măcar de anul acesta, după blocajul din 2016, sunt eliminarea birocraţiei şi modificarea legislaţiei, în sensul renunţării la cerinţele impuse de România, în plus faţă de exigenţele europene. Reaşezarea acestui cadru şi priorităţile care trebuie avute în vedere pentru aceasta au constituit subiectele  dezbătute, ieri, în cadrul forumului “Fonduri Europene. 2017 - un nou început”, organizat de Intact media Group.

Debirocratizarea se doreşte şi din partea factorilor de decizie, care ar putea să modifice măcar acum cerinţele pentru beneficieri. Se discută deja despre necesitatea de schimbare urgentă a modalităţilor de depunere a documentelor, prin renunţarea la tonele de hârtii care s-au cerut până acum. “Cred că se impune o resetare a ceea ce înseamnă fonduri europene. Cred că trebuie să conştientizăm poziţiile descalificante pentru noi: suntem pe ultimul loc la productivitatea muncii şi la digitalizare, chiar dacă avem cea mai rapidă conexiune la internet. De aici, multitudinea de documente necesare a fi semnate. Pentru un proiect transfrontalier, la Contanţa, am semnat 22.000 de hârtii şi le-am cerut celor de la Autoritatea de Management o furgonetă”, a spus Mihai Daraban, preşedintele CCIR. Soluţiile s-au găsit deja şi ar trebui să se modifice cerinţele în următoarele două luni. “Avem 23 de miliarde puse la dispoziţie, pentru perioada următoare. Nu cred că trebuie să mai vorbim despre politicile de coeziune şi despre cât de utilă este aceasta. Trebuie realmente să trecem de la vorbe la fapte. Aş merge şi pe şantiere, dacă aş putea să implementez astfel proiecte. Din păcate, cel mai avansat proiect de infrastructură, Sibiu-Piteşti, este doar în faza studiului de fezabiliate”, a răspuns comisarul european Corina Creţu.

Volumul uriaş de documente solicitate pentru implementarea unui proiect european trebuie eliminat. Soluţia unui plagiat pozitiv poate fi luată în considerare. Avem suficiente modele demne de urmat. Mihai Daraban, preşedintele CCIR

PMB vrea să administreze Centura

Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a explicat că Primăria Generală a Municipiului Bucureşti are capacitatea de a  gestiona lucrările importante, finanţate din fonduri europene, iar principalul proiect pe care îl doreşte transferat în atribuţile primăriei este modernizarea Centurii Capitalei. “Municipalitatea este prima interesată de finalizarea lucrărilor. Doar 20 de kilometri au fost realizaţi, în sensul lărgirii la două benzi pe sens. Nu înţelegem de ce nu ni se acordă această lucrare. Nu cerem centura capitalei doar ca să ne mândrim cu ea, ci pentru că vrem să o finalizăm”, a declarat Gabriela Firea. PMB a transmis deja o solicitare Guvernului pentru a analiza dacă proiectul Centurii Capitalei, poate fi transferat la primărie. Primarul Firea spune că nici Planul de Mobilitate Urbană nu se poate aplica fără finalizarea lucrărilor la centura Bucureştiului şi acesta va trebui regândit, dacă lucrările vor întârzia în continuare.

Bucureştiul nu poate beneficia de finanţare pentru construirea unui spital regional, din fonduri europene. Cele 19 spitale administrate de PMB au primit din bugetul capitalei 80 de milioane de euro pentru modernizare.

Probleme la implementarea proiectelor

Beneficiarii prezenţi la conferinţă s-au plâns de milioanele de documente ce trebuie completate, dar şi de modificarea sistemului MY SMIS, în care se înscriu obligatoriu proiectele. “Eu sunt consultant pe fonduri europene, nu sunt IT-ist. Prin modificările succcesive ale sistemului, sunt obligat să angajez în plus un IT-ist, pentru a putea introduce datele”, a explicat unul dintre participanţi. Ministrul Rovana Plumb a explicat că MY SMIS funcţionează, dar mai sunt câteva lucruri de pus la punct care se vor rezolva în următoarele două luni.

Previziuni sumbre pentru infrastructură

Chiar dacă România ar reuşi să acceseze fonduri pentru proiecte de infrastructură, în următorii doi ani s-ar putea să nu mai avem muncitori care să lucreze în construcţii, a spus  Cristian Erbaşu, preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii. Problema lipsei forţei de muncă este mai veche, iar întârzierile repetate ale ultimelor cinci guverne în privinţa alocării de fonduri pentru infrastructură a condus la distrugerea aproape totală a firmelor care puteau face acest tip de lucrări şi la plecarea din ţară a celor mai mulţi muncitori şi specialişti. “Să nu uităm că o mare parte dintre aceste investiţii se fac în construcţii. Mulţi constructori s-au retras, au plecat, iar acum, peste un an, doi sau trei, vom vedea că nu vom avea cu cine să mai facem aceste lucrări. Situaţia în care suntem acum e următoarea: trenul a fost pierdut deja, căutăm un taxi pentru a ajunge în următoarea gară, să ne urcăm în tren, dar taxiul merge încet. Peste doi ani vom avea nevoie de peste jumătate de milion de lucrători în construcţii. De unde îi vom lua?”, a explicat Cristian Erbaşu, care a mai precizat că acum avem circa 100.000, dar care nu lucrează doar în construcţii, ci şi în alte domenii, pentru a compensa lipsa de activitate din acest domeniu. Potrivit acestuia, vom ajunge în situaţia ca toate proiecteloe se vor blocat, pentru că cei care vor câştiga licitaţiile nu vor mai fi capabili să  le deruleze şi vom intra iar într-o morişcă a amânării  proiectelor.

Singurul motoraş care funcţionează în construcţii este cel de locuinţe şi sedii de firme. Când veţi cere din nou lucrători, nu o să-i aveţi. Nu există legislaţie pentru a aduce contingente din afara Europei. Polonia are acord bilateral cu Ucraina pentru forţa de muncă. Noi nici măcar cu Moldova nu avem. Cristian Erbaşu

La 31 martie s-a încheiat perioda anterioară a procesului de absorbţie al fondurilor europene, toate documentele au fost transmise la Bruxelles, iar procentul de absorbţie a fost de 90% din alocare pe politica de coeziune. “Datorită eforturilor depuse timp de 10 ani, România a putut să se dezvolte. În perioada anterioară de programare, România a lucrat, iar eu cred că am reuşit: datoritătă fondurilor europene am avut o creştere cu aproape 14% a PIB-ului, rata şomajului a scăzut cu 3,7% la sfârşitul anului 2016 şi s-au  creat aproape 100.000 de locuri de muncă”, a declarat Ministrul delegat pentru Fonduri Europene Rovana Plumb.

Subiecte în articol: viitor fonduri europene
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri