x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cum ne-am autosabotat, distrugând perla litoralului românesc

0
Autor: Diana Scarlat 14 Iul 2021 - 07:20
Cum ne-am autosabotat, distrugând perla litoralului românesc
Vezi galeria foto


Mamaia este cea mai importantă stațiune a litoralului românesc, mai ales din punct de vedere financiar, pentru că aduce și cei mai mulți bani la bugetul statului. În ultimii 30 de ani, hotelierii români s-au plâns că litoralul românesc este sabotat de presă, cu finanțare de la bulgari și greci. Anul acesta înregistrăm o premieră: statul român a reușit să se autosaboteze, eclipsând orice altă încercare a concurenței. Prin haosul creat de construcțiile din stațiunea Mamaia, la care se adaugă faimosul proiect de lărgire a plajei, dar și gunoiul, manelele, nisipul plin de scoici și taxele suplimentare pentru turiști, Mamaia a ajuns subiectul principal de nemulțumire al celor care mai vor să meargă pe litoralul românesc.

 

 

Proiectul de lărgire a plajelor și de consolidare a zonei costiere a litoralului românesc a fost prezentat ca o investiție benefică pentru România, realizată, în ultimii ani, cu fonduri europene, prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM). Partea bună a proiectului, la o analiză a cifrelor, este că România câștigă 220 de hectare de teren. Problema acestui proiect este că nu a corelat cifrele și hărțile cu turismul. Faptul că plaja din cea mai importantă stațiune de pe litoral a devenit insuportabilă pentru turiști are la bază disconfortul creat de distanța foarte mare pe care trebuie să o parcurgă cei care vor să ajungă la malul apei. În plus, oamenii se plâng de faptul că nu mai calcă pe cel mai fin nisip, ci pe beton acoperit de nisipul scos din mare, plin de pietre și scoici.

 

Motive de supărare pentru turiști 

 

Mulți turiști sunt deranjați și de faptul că apa este foarte adâncă la mal. Cei care mergeau la Mamaia pentru că aici se simțeau mai mult în siguranță, față de celelalte stațiuni, datorită apei mai puțin adânci, pe o porțiune de peste 20 de metri de la mal, se tem acum de pericolul pe care-l reprezintă adâncimea apei. Cei care plătesc cele mai mari prețuri pentru cazare la Mamaia se plâng și de faptul că hotelurile, care până acum erau căutate pentru că se aflau pe malul mării, nu mai sunt la fel de aproape de apă. Iar cei care vor să administreze plajele mai trebuie să aștepte câțiva ani, pentru că așa este regulamentul european, pe care nu l-a negociat nimeni, pentru a reuși să facă zona litoralului bună pentru a face turism, nu pentru a ne lăuda că am câștigat teren. Zonele foarte extinse de plajă care vor rămâne goale nici nu aduc bani acum, dar au și potențial maxim de a alunga turiștii, pe termen scurt, mediu și lung. Pe scurt, mărețul proiect de dezvoltare nu a fost gândit prin corelare cu ceea ce reprezintă de fapt acea suprafață de teren, adică potențialul lui turistic.

 

Riscul de erodare accentuată în sud 

 

Mai sunt și alte probleme care ar putea afecta, în curând, tot litoralul românesc. Proiectul a fost gândit ca un întreg, pentru a reduce eroziunea produsă de curenții marini, dar pentru a nu exista consecințe grave, ar trebui să se realizeze toate etapele. Lucrările din nordul litoralului pot genera o eroziune mai accentuată a plajelor din sud, în următoarea perioadă, dacă vor fi întârziate celelalte etape ale proiectului. Doar că porțiunile de plajă se lucrează etapizat și depind de o finanțare care s-ar putea întrerupe, la un moment dat – așa cum s-a-ntâmplat, de exemplu, cu metroul din Drumul Taberei, amânat ani la rând, din cauza întreruperilor repetate ale finanțării. „Aceste lucrări presupun, în primul rând, structuri de beton în larg menite să spargă valurile și să diminueze efectele curenților marini de erodare a malului. A doua fază a proiectului de lărgire a plajelor a fost, practic, împărțită în două etape: prima pentru a definitiva proiectul din zona de nord, iar a doua pentru restul litoralului”, a explicat, pentru Jurnalul, un specialist care a lucrat la acest proiect. Pe viitor, suprafața României ar trebui să crească, așa cum arată proiectul, cu peste 220 de hectare, prin lățirea tuturor plajelor, însă curenții marini redirecționați de lucrările din nord ar putea eroda, până la eliminare, plajele din sud, până apucăm să vedem și celelalte zone consolidate.

 

 

Zona din sud încă așteaptă

 

Primul proiect de lărgire a plajelor a-nceput în aprilie 2013 și a durat trei ani, până în luna mai 2016. S-au reabilitat 7,3 kilometri de litoral, la Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud și Eforie Nord, iar suprafața țării noastre a crescut, astfel, cu 60,66 hectare. Stațiunea Mamaia este acum mai mare cu 10,19 hectare, iar alte 36,22 hectare s-au adăugat în zona Tomis, adică municipiul Constanța are acum nu mai puțin de 46,41 hectare în plus. Și stațiunea Eforie Nord are acum o plajă mai mare cu 14,24 hectare. Mulți români și-au imaginat că această lărgire a plajelor înseamnă adăugarea unei mari cantități de nisip. De fapt, proiectul e mult mai complex și complicat. A-nsemnat, în primul rând, lucrări complexe în largul Mării Negre, pentru reducerea eroziunii plajelor, și doar o mică parte din întregul proiect a fost adăugarea nisipului. Partea bună este că România a câștigat deja 60,66 ha de teren, în urma primului proiect, care a costat circa 110 milioane de euro, cu aproape 60 de milioane mai puțin față de suma alocată inițial (170,4 mil. euro valoare eligibilă). Investițiile pentru lărgirea plajelor și consolidarea litoralului românesc se vor face în continuare, cu ajutorul POIM 2014-2020. Noul proiect are o valoare totală de 709 milioane de euro și a fost aprobat de Comisia Europeană, în aprilie 2019. În această parte a proiectului intră și consolidarea falezei din zona 2 Mai, după ce localnicii deja se așteptau să le cadă casele în mare, în câțiva ani. Aici, pericolul este iminent, după ce o parte din unitatea militară de pe faleza localității, dar și alte construcții s-au prăbușit în mare, în ultimii 15 ani. De începerea lucrărilor dintre Costinești și 2 Mai depinde acum viitorul litoralului românesc. 

 

Plaja de la Mamaia a costat 220 de milioane de euro, doar în etapa a doua a proiectului de dezvoltare a infrastructurii, însă nu mai corespunde cu exigențele turiștilor. 

 

Lucrările sunt interzise, prin Ordin de Ministru, în timpul sezonului estival. Practic, se poate lucra doar primăvara și toamna, pentru că iarna este foarte dificil, din cauza temperaturilor scăzute. Dar probleme pot apărea și la tranșele de finanțare.

 

Topul bancurilor despre plaja de la Mamaia

 

Anul acesta se poate face și un top al glumelor și bancurilor care au apărut despre cea mai importantă stațiune a litoralului românesc. „Dacă te duci în excursie în spațiu, vezi plaja de la Mamaia, nu Marele Zid Chinezesc”; „Ceea ce se vede de pe Lună nu este deșertul Sahara, ci plaja de la Mamaia”; „Am putea deveni fachiri, dacă ne antrenăm pe plaja de la Mamaia, călcând pe scoici” - sunt în top 3 bancuri cu Mamaia, de anul acesta. Cele mai vechi erau centrate pe nemulțumirile legate de prețurile foarte mari, comparativ cu destinațiile exotice. Acum circulă și în variante combinate, pentru că prețurile au rămas la fel sau chiar au crescut, în timp ce nemulțumirile turiștilor sunt din ce în ce mai multe, în legătură cu felul în care arată stațiunea, mai ales după ce a fost mărită foarte mult suprafața de plajă. Foarte multe glume se fac și pe tema gunoaielor și a manelelor, a „fițelor” de prost gust și a kitsch-ului - care au devenit emblematice, din păcate, pentru stațiunea cea mai importantă a României. Toate aceste glume și bancuri ar putea face parte dintr-o campanie de denigrare a litoralului românesc, dacă n-ar avea la bază pura realitate și faptul că stațiunea s-a degradat, din toate punctele de vedere, de la un an la altul, în loc să devină mai atractivă.

   

 

Celebra esplanadă din fața Cazinoului din Mamaia a ajuns în mijlocul plajei 

 

Proiectul în valoare de 3,8 miliarde de lei include lucrări de reducere a eroziunii costiere pentru 11 sectoare: stăvilarele Edighiol/Periboina, Mamaia, Tomis-Cazino, Agigea, Eforie, Costinești, Olimp, Jupiter-Neptun, Balta Mangalia– Venus- Aurora, Mangalia-Saturn, 2 Mai. Toate lucrările ar fi trebuit să se termine înainte de startul noului sezon estival 2021. În unele porțiuni, plaja a ajuns de la 150 de metri lățime la 350 de metri, iar cazinoul, care reprezenta o atracție în sine, a devenit un punct în mijlocul nisipului. Terenul câștigat are, probabil, valoare strategică, dar deja se poate observa că nu a avut niciodată legătură cu turismul, ci chiar îl distruge.

Citeşte mai multe despre:   mamaia,   plaja,   largire plaja

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Statul aduce la bursă Hidroelectrica în a doua jumătate a anului - ministru

Statul aduce la bursă Hidroelectrica în a doua jumătate a anului - ministru
România va oferi la bursă un pachet minoritar de acțiuni la Hidroelectrica în a doua jumătate a anului 2022, a declarat ministrul Energiei Virgil Popescu pentru Reuters, în încercarea de a revigora piața de...

Alfred Stern, CEO al grupului OMV, este noul preşedinte al Petrom, în locul lui Rainer Seele

Alfred Stern, CEO al grupului OMV, este noul preşedinte al Petrom, în locul lui Rainer Seele
OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie de la bursa de la Bucureşti în termeni de capitalizare, a anunţat vineri că Alfred Stern, noul director general al grupului austriac OMV, a fost numit preşedinte al...

Piața asigurărilor în creștere. Volumul primelor brute subscrise s-a majorat cu peste 8%

Piața asigurărilor în creștere. Volumul primelor brute subscrise s-a majorat cu peste 8%
Piaţa asigurărilor a ajuns la un volum al primelor brute subscrise de 3,19 mld. lei, în creştere cu 8,2%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit raportului publicat de Autoritatea de Supraveghere...

(P) De unde sa cumperi cele mai bune piese de drujba Stihl ca raport calitate-pret?

(P) De unde sa cumperi cele mai bune piese de drujba Stihl ca raport calitate-pret?
Galerie Foto Dintre drujbele folosite la nivel mondial, brand-ul Stihl este printre cele mai cunoscute si apreciate, datorita productivitatii, eficientei si tehnologiilor de ultima ora. Nu doar inovatia si atentia oferita pentru...

Deficitul bugetar a scăzut la 1,68% din PIB în trimestrul al doilea din 2021

Deficitul bugetar a scăzut la 1,68% din PIB în trimestrul al doilea din 2021
În al doilea trimestru al anului 2021, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit în valoare de 19,17 miliarde de lei, respectiv 1,68% din PIB, cu 10,74 miliarde de lei sub nivelul prognozat pentru...

UPDATE Compania Arctic Stream a ajuns la o capitalizare de 141 milioane lei la BVB

UPDATE  Compania  Arctic Stream a ajuns la o capitalizare de 141 milioane lei la BVB
Compania Arctic Stream (simbol AST), integrator de infrastructură şi securitate IT, companie controlată în proporţie de 66% de Dragoş Diaconu, a încheiat prima şedinţă de tranzacţionare la Bursa de la Bucureş...

Titlurile de stat Tezaur pot fi cumpãrate și în luna august 2021

Titlurile de stat Tezaur pot fi cumpãrate și în luna august 2021
Ministerul Finanțelor a anunțat că titlurile de stat Tezaur vor putea fi cumpărate și în luna august. Ministerul va face trei noi emisiuni de titluri de stat în cadrul acestui program. Potrivit unui...

Agroland Agribusiness a atras 10 milioane de lei printr-un plasament privat de obligaţiuni

Agroland Agribusiness a atras 10 milioane de lei printr-un plasament privat de obligaţiuni
Agroland Agribusiness (simbol bursier AAB), companie care vinde input-uri pentru agricultură, parte a grupului Agroland, a încheiat anticipat, chiar în prima zi, o ofertă primară de vânzare de obligaţiuni de tip...

Reducerea risipei alimentare poate aduce beneficii fiscale

Reducerea risipei alimentare poate aduce beneficii fiscale
Risipa alimentară reprezintă o preocupare din ce în ce mai mare la nivel global, fiind în atenția principalelor organizații mondiale, dar și a autorităților naționale, care monitorizează fenomenul și caută...

Bitdefender: Val masiv de e-mail-uri de șantaj în România. Hackerii cer 1.250 de dolari

Bitdefender: Val masiv de e-mail-uri de șantaj în România. Hackerii cer 1.250 de dolari
Cercetătorii în securitate informatică de la Bitdefender au depistat o campanie amplă de e-mail-uri de șantaj care păcălesc țintele că atacatorii ar avea acces la toate conturile și ar deține imagini...

Încasări record din TVA. 36 miliarde de lei în primul semestru din 2021

Încasări record din TVA. 36 miliarde de lei în primul semestru din 2021
Statul a încasat din TVA 36 miliarde de lei în primele 6 luni din 2021, un nivel record în termeni nominali, arată execuţia bugetară publicată de Finanţe. Încasările din TVA au crescut atât în...

Comisia Europeană a aprobat condiționat preluarea Telekom Romania de către Orange

Comisia Europeană a aprobat condiționat preluarea Telekom Romania de către Orange
Comisia Europeană și-a dat acceptul pentru preluarea Telekom Romania (TKR) de către Orange SA, în bara Regulamentului UE privind concentrările economice. Organe preia astfel 30%...

Alertă la Cernavodă. Unitatea 2 s-a deconectat de la sistemul energetic, în urma unei avarii

Alertă la Cernavodă. Unitatea 2 s-a deconectat de la sistemul energetic, în urma unei avarii
Unitatea 2 a CNE Cernavodă s-a deconectat automat de la Sistemul Energetic National miercuri seara, ca urmare a unei avarii în sistemul energetic care a afectat partea clasică, fătă a fi afectate funcțiile de...

Mâncarea falsă care ne invadează frigiderul

Mâncarea falsă care ne invadează frigiderul
Galerie Foto Foarte mulți români își doresc să mănânce sănătos, iar acest trend al ultimilor ani a fost exploatat de falsificatorii de produse Bio, Eco, naturale și tradiționale care au invadat piața românească,...
Serviciul de email marketing furnizat de