x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

De ce s-au scumpit gazele și energia, pe înțelesul politicienilor mirați

0
Autor: Adrian Stoica 17 Sep 2021 - 07:20
De ce s-au scumpit gazele și energia, pe înțelesul politicienilor mirați Victor Stroe
Vezi galeria foto


Cum era de așteptat, explozia prețurilor la energia electrică și gaze a luat prin surprindere Guvernul. În acest scandal, primul gând al premierului Cîțu a fost să lase ca lucrurile să se așeze de la sine, neluând în calcul o intervenție a statului, pentru a ușura plata facturilor la iarnă. La sfârșitul lunii august, premierul ne anunța că Guvernul nu va plafona prețurile la energie. „Vă spun din capul locului că nu vom interveni pentru a plafona prețurile, asta ca să fie foarte clar”, spunea sigur pe sine Florin Cîțu. Siguranța i s-a topit, iar două săptămâni mai târziu, când a văzut că guvernele altor țări din UE adoptă măsuri pentru subvenționarea facturilor fără a mai sta să întrebe Comisia Europeană dacă au sau nu voie să facă acest lucru, a întors-o ca la Ploiești. Acum ia în calcul inclusiv plafonarea prețurilor la gaze și o schemă de compensare a facturilor la energie care va include și clienții non-casnici. Între timp, și parlamentarii s-au băgat în seamă și vor să afle de ce au crescut prețurile. Pentru a le ușura misiunea, le spunem noi câteva din arhicunoscutele motive: investiții ioc, active învechite, agenții de supraveghere și control transformate în sinecuri de partid, specialiștii dați la o parte din Consiliile de Administrație ale companiilor energetice și înlocuiți cu țuțeri de partid, exploatarea gazelor din Marea Neagră blocată și, colac peste pupăză, păguboasa politică energetică a Bruxellesului.

 

 

Câți bani vom plăti pentru utilități la iarnă

În eventualitatea aprobării subvenționării, unei părți din factura consumatorilor casnici, Asociația Energia Inteligentă a realizat o serie de estimări în ceea ce privește valoarea facturilor la care ne-am putea aștepta în iarna 2021/2022.

 

Costurile cu gazele naturale, pe tipuri de consumatori, în eventualitatea aprobării subvenționării unei părți din factura consumatorilor casnici la gazele naturale în scenariul în care prețul gazelor pentru consumator a crescut cu 100%:

 

 

Interval de consum pentru care se poate acorda subvenție consumatorilor de gaze (mc/luna)

Cost mediu lunar cu gazele în anul 2020

Cost mediu lunar cu gazele în anul 2021

Cost mediu lunar cu gazele în anul 2021 după acordarea subvenției

Creșterea medie a facturii la gaze după subvenționarea unei părți din factură

Garsonieră

100-300

244.81

489.63

367.22

50%

Apartament 2 camere

300-600

734.44

1,468.88

1,101.66

50%

Apartament 3 camere

600-900

1,224.06

2,448.13

1,836.10

50%

Apartament 4 camere

900-1100

1,632.09

3,264.17

2,448.13

50%

Casă

1100-1200

1,876.90

3,753.80

2,815.35

50%

 

 

Costurile cu energia electrică pe tipuri de consumatori în eventualitatea aprobării subvenționării unei părți din factura consumatorilor casnici la energie electrică în scenariul în care prețul energiei pentru consumator a crescut cu 50%:

 

Interval de consum pentru care se poate acorda subvenție consumatorilor de energie electrică (kWh/luna)

Cost mediu lunar cu gazele în anul 2020

Cost mediu lunar cu gazele în anul 2021

Cost mediu lunar cu gazele în anul 2021 dupa acordarea subvenției

Creșterea medie a facturii la energie electrică după subvenționarea unei părți din factură

Garsonieră

30-50

35.70

53.55

42.84

20%

Apartament 2 camere

50-100

71.40

107.10

96.39

35%

Apartament 3 camere

100-150

107.10

160.65

149.94

40%

Casă

150-200

142.80

214.20

203.49

43%

 

Anchetă parlamentară pentru a afla ce se știe deja

În Monitorul Oficial a fost publicată hotărârea Camerei Deputaților privind înființarea unei comisii parlamentare de anchetă care să răspundă la întrebarea: de ce cresc prețurile la gaze și energie electrică. Astfel, comisia va trebui să identifice cauzele care au dus la explozia prețurilor, iar pentru aceasta se vor analiza, printre altele, gradul de realizare a programelor de investiții care vizau punerea în funcțiune de noi capacități de producție a energiei electrice și exploatarea de noi zăcăminte de gaze naturale, evoluția nivelului de interconectare cu țările vecine în ultimii 5 ani, în ce măsură  Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a vegheat la buna funcționare a pieței de energie etc. Ancheta nu va aduce la lumină nimic surprinzător, ci doar va confirma lucruri pe care mulți dintre noi le știm.

 

Investițiile lipsesc de peste 10 ani

Pentru început, să spunem că analiza investițiilor se rezolvă în câteva secunde. România nu a mai pus în funcțiune nicio unitate de producție a energiei din 2008, când OMV Petrom a construit centrala de la Brazi. Sigur, excepție fac investițiile în regenerabile, dar acestea au multe perioade moarte, în care nu produc nimic, neoferind o predictibilitate. Dacă este să vorbim însă despre stat, care este cel mai mare jucător de pe piața producerii de energie, el nu a mai construit nicio  unitate în ultimii 30 de ani. Forțând înlocuirea resurselor energetice clasice cu surse regenerabile, într-o perioadă în care există deficit de producție pe piață, UE se condamnă singură la o criză permanentă. România va fi una dintre țările puternic lovite de noua politică extravagantă a Bruxellesului, care insistă că Grean Deal-ul este mama tuturor problemelor, după cum spunea zilele trecute un mare închipuit guru al energiei. L-am numit aici pe Frans Timmermans, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, cel care conduce realizarea şi implementarea Green Deal şi a directivelor care ar trebui să asigure neutralitatea climatică la nivelul anului 2050 în UE.

 

Scumpirea gazelor: prostia europenilor și jocurile Moscovei

Acum să vedem de ce a crescut prețul gazelor naturale la nivel european. De la început trebuie să spunem că situația convine de minune Moscovei, care își vede conturile tot mai pline de la o zi la alta, deși starea actuală nu a fost generată doar de jocurile sale, ci mai degrabă de prostia europenilor. În goana după bani, multe companii europene s-au apucat în vară să vând gaze din rezervoare pentru că așa obțineau un profit mai mare. Situația s-a întors rapid împotriva lor, pentru că apropierea sezonului rece le-a prins cu rezervoarele goale. Pe acest fond, cererea a explodat, iar prețurile s-au inflamat imediat. Speculând criza, Gazprom a decis să redus cantitățile livrate la export, exacerbând creșterea prețurilor. Astfel, pe fondul unor prețuri spot mari (marfa tranzacționată azi, cu livrare a doua zi), în absența stocurilor și a cererii mari de GNL din Asia, Gazprom și-a majorat puternic profiturile. Practic, Rusia și-a atins două obiective dintr-un foc. Venituri mai mari și o presiune puternică pe guvernele țărilor UE pentru a accepta gazoductul Nord Stream. Prin această politică, mesajul Moscovei era unul clar: daţi-ne undă verde pentru Nord Stream şi vă vom da gazele de care aveţi nevoie.

 

Producția internă scade, dependența de importuri crește

Revenind la cazul particular al României, blocarea exploatării gazelor din Marea Neagră devine în acest context o problemă care demolează securitatra energetică a țării. Rezervele curente estimate în Marea Neagră sunt de aproximativ 200 de miliarde de metri cubi (de circa 20 de ori mai mult decât producția anuală onshore recentă - 10 miliarde mc). Fără începerea exploatării acestor rezerve, dependența României de importurile de gaze va depăși 50% la orizontul anilor 2030, arăta recent o analiză realizată de PwC la solicitarea patronatelor din petrol și gaze. Și în ceea ce privește exploatarea de noi zăcăminte de gaze naturale, comisia de anchetă poate lămuri foarte ușor lucrurile dacă se uită un pic prin curtea Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM). În ultimii 12 ani, ANRM nu a mai lansat nicio rundă pentru concesionarea de perimetre pentru explorare- exploatare. Dacă această situație nu se va schimba și în cazul în care se va păstra actualul ritm de exploatare, gazele naturale se vor termina în nouă ani, iar petrolul, în 22 de ani. 

 

Șefii ANRE, numiți exclusiv pe criterii politice

Pentru a ușura și mai mult misiunea comisiei de anchetă, să vorbim puțin și despre profesionalismul celor care conduc Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energie (ANRE).  Trebuie spus de la început că la conducerea ANRE au ajuns să fie numiți oameni exclusiv pe criterii politice și fără vreo competență profesională în domeniu, deși prevederile legii sunt clare în acest sens. De exemplu, preşedintele ANRE, Dumitru Chiriţă (foto), provine din mediul sindical, unde a fost preşedinte al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Electricitate „Univers”, până în 2000. De asemenea, el a fost șeful Sindicatului Liber Independent „Energia” în perioada 1990-2011 și vicepreşedinte al Blocului Naţional Sindical între 1996 și 1999. După 2000 intră în Parlament, pe listele PSD, şi prinde nu mai puţin de trei mandate de deputat, până în 2016, după care, în 2017, devine preşedinte ANRE. Raţiunile numirii sale în această funcţie au fost strict politice, pentru că nu are nicio calificare pentru ocuparea acestei funcţii. CV-ul său precizează că a terminat Facultatea de Drept şi Relaţii Internaţionale din cadrul Universității Nicolae Titulescu și un Master în „Relaţii de muncă şi industriale” la Facultatea de Drept a Universității din București.

Un alt troc politic a dus și la numire, în iunie 2020, în funcţia de vicepreşedinte al ANRE a lui Mircea Man (foto). El a fost ales de cinci ori deputat pe listele PNL. Spre deosebire de colegii săi, Man are vagi legături cu sistemul energetic, lucrând câţiva ani în sectorul gazeifer ca inginer, dar a renunţat rapid după 1990, preferând politica. Tot  în iunie 2020 este votat ca membru al Comitetului de Reglementare al ANRE și Valeriu Steriu (foto). Nici evoluţia sa în carieră nu s-a intersectat cu domeniul energetic, fiind doctor în economie agricolă. Între 2001 și 2004, în timpul guvernării Năstase, Valeriu Steriu a fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii. În 2008 devine deputat PSD, dar în 2009 devine independent şi pleacă din PSD. În perioada 2009 -2011 este președinte al Comisiei prezidențiale pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii, fiind numit în funcţie de fostul preşedinte Traian Băsescu. În 2016 devine parlamentar PMP, dar în 2018 se întoarce la matcă, la PSD.  O altă numire ciudată este și a lui Gabriel Gheorghe (ALDE), care în iunie 2020 ajunge membru al Comitetului de reglementare din ANRE. Nu are nici în clin, nici în mânecă cu energia. Are studii de Drept, și pe filieră politică a mai fost numit  comisar superior al Gărzii Financiare din Sibiu, vicepreședinte al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, șef al Corpului de Control în Ministerul Economiei, pe vremea când acesta era condus de Daniel Chițoiu (ALDE), şi a trecut o perioadă pe la Transelectrica. Pentru serviciile aduse partidului, la un moment dat a fost numit şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Romgaz, dar a demisionat repede. Și lista numirilor politice ar putea continua.

Un alt membru al Comitetului de reglementare este Cornelia Sulger (foto), ea ajungând în instituţie în 2017. A fost propulsată la ANRE de PSD, ea fiind membră a filialei Olt şi şefa organizaţiei judeţene de femei a partidului. În trecut a ocupat şi funcţia  de consilier judeţean.

 

Președintele Klaus Iohannis a promulgat joi Legea privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, ea urmând să intre în vigoare de la 1 noiembrie.

 

Suprataxare pentru unii, supraprofit pentru alții

 

Încă de acum 8 ani, România suprataxează veniturile suplimentare obținute din creșterea prețurilor producătorilor de gaze naturale care depășesc anumite limite, conform prevederilor OUG 7/2013. În schimb, este ignorată suprataxarea veniturilor suplimentare obținute din creșterea prețurilor la energia electrică și lemne. Motivele pentru care statul român nu procedează similar și pentru veniturile mari ale producătorilor de electricitate sunt foarte dubioase, spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. El estimează că din supraimpozitarea veniturilor suplimentare obținute de producătorii de gaze din creșterea prețului se va obține suplimentar la buget aproximativ un miliard de lei, la care se vor mai adăuga sumele suplimentare provenite din TVA (0,8 miliarde de lei) și redevențe (2,5 miliarde de lei). Per total, ar fi vorba despre aproximativ 4,3 miliarde de lei. În momentul de față, conform OUG 7/2013, prețurile producătorilor de gaze care depășesc 85 lei/MWh se fac venit la bugetul de stat în proporție de 85%. Dumitru Chisăliță atrage însă atenția că toate creșterile fabuloase de prețuri, în special la energie, nu sunt supraimpozitate, așa cum se procedează în cazul gazelor. De asemenea, expertul notează că furnizorii scapă și ei de supraimpozitare, producătorii fiind singurii suprataxați. „Întrebarea care se pune: De ce de 8 ani se aplică această supraimpozitare a creșterilor de preț doar la producătorii de gaze? De ce nu se aplică și furnizorilor de gaze? De ce nu se aplică producătorilor de energiei electrică, termică, celor care produc lemne de foc etc.? De ce nu se aplică furnizorilor de electricitate?”, sunt întrebările lansate autorităților de către expertul în energie.

„Prețul mediu al gazelor naturale din producția internă nu a depășit 92 lei/MWh în această vară și este supraimpozitat (o creștere de 0,35%, față de anul 2019). În schimb, prețul gazelor marfă care se vând pe bursă a ajuns la 350 lei/MWh (15.09.2021) și nu este supraimpozitat (o creștere de 233% față de anul 2019)! Prețul mediu al lemnelor de foc a crescut cu circa 300% față de anul 2019, iar prețul mediu al energiei electrice marfă a crescut cu aproximativ 106% față de anul 2019. Toate aceste creșteri imense de preț nu sunt supraimpozitate de statul român, acesta preferând să ignore profiturile fabuloase obținute de unii pe seama creșterii prețurilor, se mai arată în analiza realizată de Asociația Energia Inteligentă.

 

 

 

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Fitch confirmă ratingul de ţară al României. Care sunt problemele

Fitch confirmă ratingul de ţară al României. Care sunt problemele
Fitch, cea mai mare agenţie de rating, a reconfirmat ratingul de ţară al României. Decizia reprezintă un semnal pentru România, a spus ministrul de Finanțe, Dan Vîlceanu. Agenţia de rating Fitch a...

Afacerile românești în top. 4 companii, cele mai profitabile din sud-estul Europei

Afacerile românești în top. 4 companii, cele mai profitabile din sud-estul Europei
Cea mai profitabilă companie din sud-estul Europei este din România. Pe primele locuri în top se mai află alte trei companii românești. Dedeman, cea mai mare companie antreprenorială din România după cifra...

Dan Vîlceanu anunță majorarea alocațiilor și pensiilor. Când se va întâmpla

Dan Vîlceanu anunță majorarea alocațiilor și pensiilor. Când se va întâmpla
Alocațiile pentru copii vor crește cu 20% iar pensiile cu 6% din ianuarie 2022, a anunțat ministrul interimar al Finanțelor, Dan Vîlceanu. Totodată, datoria publică nu va depăși 50% din PIB până la...

România are sute de focare active de pestă porcină africană

România are sute de focare active de pestă porcină africană
România are 585 de focare active de pestă porcină africană (PPA) în 35 de judeţe şi în Capitală, arată ANSVSA. Dintre acestea, 20 sunt în exploatații comerciale și 3 în exploataţii...

Scumpirile din energie. Ministerul Finanțelor monitorizeazã companiile din domeniu

Scumpirile din energie. Ministerul Finanțelor monitorizeazã companiile din domeniu
Ministerul Finanțelor monitorizeazã firmele din domeniul energiei pentru a depista eventualele distorsiuni ale pieței în contextul creșterii prețurilor la energie și gaze naturale. Ministrul Finanțelor, Dan...

Construcția Centurii Capitalei intră într-o nouă etapă. CNAIR a desemnat câștigătorul pentru zona de nord

Construcția Centurii Capitalei intră într-o nouă etapă. CNAIR a desemnat câștigătorul pentru zona de nord
Construcția Centurii București Nord, lotul 1, a fost câștigată de asocierea Impresa Pizzarotti & C SpA Italia S.p.A.- RETTER Projectmanagement, transmite CNAIR. "Joi, 21.10.2021, a fost desemnat...

România, în blocaj total. De luni, șoferii vor lucra online

România, în blocaj total. De luni, șoferii vor lucra online
Galerie Foto Propunerea de a se vota în Parlament o lege organică prin care să se permită accesul la locul de muncă doar celor care au certificat verde ar bloca România începând de luni. Transportatorii de mărfuri și de...

Certificatele verzi s-ar obține în cel puțin o lună

Certificatele verzi s-ar obține în cel puțin o lună
Galerie Foto Dacă ar începe vaccinarea astăzi, abia peste o lună ar putea avea certificatul verde primii angajați care ar alege să facă schema completă de vaccinare. Această problemă nu a fost luată în calcul de...

ANAF desfășoară controale la marii contribuabili pentru combaterea evaziunii fiscale

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală(ANAF) a demarat circa 100 de acţiuni de control la operatori economici pentru verificarea modului de conformare a aparatelor de marcat electronice fiscale cu jurnalul...

România are unul dintre cele mai mari deficite guvernamentale din UE

Deși toate statele UE au avut deficit guverenamental în anul 2020, România se află pe primele locuri, cu 9,4% din PIB, arată Eurostat. Alte țări cu deficite mari sunt Spania 11% din PI), Grecia 10,1% din...

Cum să plătești în rate de Black Friday, direct în magazine?

Cum să plătești în rate de Black Friday, direct în magazine?
Conceptul de Black Friday, extrem de popular și în România, atrage an de an tot mai mulți comercianți și tot mai mulți clienți. În 2021, deja au apărut primele campanii de acest tip, în luna octombrie....

100.000 de firme riscă să dispară

100.000 de firme riscă să dispară
Galerie Foto Deși premierul demis Florin Cîțu continuă să susțină că economia României duduie, peste 100.000 de firme se află astăzi într-o situație de risc, pe fondul creșterii semnificative a costurilor, extinderii...

Analiză: Dobânda de politică monetară a crescut din cauza crizei politice și a inflației

Analiză: Dobânda de politică monetară a crescut din cauza crizei politice și a inflației
Dobânda de politică monetară a ajuns la 1,5% la începutul lunii octombrie, majorându-se cu 0,25%, arată BNR. Motivele majorării se regăsesc în creșterea inflației, scumpirile la alimente și energie,...

30% dintre români dețin carduri de credit. Ce vor să cumpere în rate

30% dintre români dețin carduri de credit. Ce vor să cumpere în rate
Circa 30% dintre români dețin cel puțin un card de credit. Motivele constau în faptul că se simt mai în siguranță având acces la o rezervă de bani dar și dorința de a face achiziții mai...

ROBOR la 3 luni EXPLODEAZĂ. A crescut cu 40% în această toamnă

ROBOR la 3 luni EXPLODEAZĂ. A crescut cu 40% în această toamnă
Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat miercuri la 2,25%, după ce în ultimele 5 zile stagnase la...
Serviciul de email marketing furnizat de