Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România se află sub media Uniunii Europene în ceea ce privește rata de înlocuire a salariului prin pensie, care reprezintă raportul dintre pensia primită și salariul avut înainte de retragerea din activitate. În țara noastră, valoarea este de 48%, comparativ cu media UE de 58%, dar riscă să ajungă sub 30% în următorii ani avertizează specialiștii, care recomandă adoptarea din timp a soluțiilor de economisire și investiții.
„În ciuda unei creșteri nominale a pensiilor, scăderea continuă a numărului de contribuabili și declinul demografic ridică semne serioase de întrebare asupra viitorului sistemului public de pensii. Potrivit previziunilor, lucrurile se vor înrăutăți semnificativ după 2035, când vor începe să se pensioneze cei născuți între 1967 și 1980, generația «decrețeilor», cea mai numeroasă din istoria recentă. De exemplu, o persoană care va ieși la pensie peste 10 ani, după o carieră stabilă și un salariu net de 7.000 lei lunar, poate ajunge să primească o pensie publică de aproximativ 2.100 lei, adică o rată de înlocuire de doar 30%. Prin urmare, statul va asigura o pensie, însă una prea mică pentru nevoile unui pensionar”, explică Ion Soltinschi, consultant și planificator financiar, într-o analiză publicată de financialmarket.ro.
Ritmul de îmbătrânire a populației se accentuează
Rata natalității în 2024 a fost cea mai mică din ultimii 100 de ani încoace, la fel ca și în 2023, și în 2022. Conform piramidei demografice a României, în 2025 cel mai mare segment al populației are vârsta între 45 și 60 de ani (Grafic 1).
Peste 15 ani însă, cel mai mare segment va avea peste 60 de ani, în timp ce baza, respectiv persoanele între 25 și 50 de ani, va fi din ce în ce mai mică (Grafic 2).
Ce soluții există
Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, în trimestrul I din 2025, numărul mediu de pensionari a fost de 4,9 milioane de persoane, iar pensia medie lunară a atins 2.916 lei, în creștere cu 0,6% față de trimestrul precedent. Cu toate acestea, raportul dintre pensia medie netă și salariul mediu net reflectă în continuare un grad scăzut de sustenabilitate financiară pentru pensionari, care se va diminua în următorii ani, potrivit analizei citate.
„Este important ca fiecare persoană activă să își facă o simulare realistă privind pensia publică estimată și să stabilească o strategie paralelă de economisire sau investiții. Nu ar trebui să ne bazăm pe pensia de la stat, ci să ne creăm propriul plan de retragere din activitate. Altfel, adaptarea la o pensie redusă poate însemna o scădere drastică a nivelului de trai”, precizează Ion Soltinschi.
Citește pe Antena3.ro
În prezent, pe lângă pensia de la stat (Pilonul I), mai funcționează pensia privată obligatorie (Pilonul II) și pensia privată facultativă (Pilonul III), apărute odată cu reforma pensiilor din 2007. Sistemul public (Pilonul I) este de tip redistributiv: banii plătiți astăzi de angajați nu sunt economisiți pentru viitor, ci finanțează pensiile actualilor beneficiari. Această dependență de raportul dintre angajați și pensionari este vulnerabilă în fața schimbărilor demografice și economice. Din contribuția obligatorie la pensie (25%), 20,25% este direcționat către Pilonul I, administrat de către stat, iar 4,75% merge automat către pensia privată obligatorie (Pilon II).
Viitor nesustenabil pentru sistemul actual de pensii
Potrivit analizei, deși pensia medie lunară a crescut cu peste 20% față de anul trecut, realitatea demografică și economică indică un viitor nesustenabil pentru sistemul actual de pensii.
„România are nevoie urgentă de măsuri de reformă și de încurajare a investițiilor individuale pentru retragerea din activitate. Fără o strategie personală, milioane de români riscă să se confrunte cu sărăcia la pensie. Mesajul este clar: nu mai este suficient să ne bazăm pe stat. Fiecare dintre noi are nevoie de un plan personal de retragere din activitate”, avertizează Ion Soltinschi.
La finalul anului 2024, peste 8,3 milioane de români aveau pensie privată obligatorie, iar valoarea totală a activelor fondurilor de pensii administrate privat a fost de peste 153 de miliarde de lei (30,5 miliarde de euro), conform datelor Autorității de Supraveghere Financiară, reglementatorul pieței.
În România sunt mai multe categorii de angajați care se pot pensiona la vârsta de 50 de ani, printre aceștia numărându-se judecătorii și procurorii, cei din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aviatorii etc. Practic, în aceste sisteme a început deja pensionarea „decrețeilor”.
În România, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi și 63 de ani pentru femei.
Sistemul public de pensii, între reformă și faliment
Majoritatea țărilor se confruntă cu o îmbătrânire accentuată a populației, iar generațiile tinere trebuie să economisească mai mult pentru a putea spera că la pensionare vor putea avea aceeași bunăstare ca și a celor aflați acum la pensie. România se regăsește în categoria țărilor al căror sistem de pensii trebuie urgent reformat, potrivit „Global Pension Report” publicat de Allianz Research în cursul lunii februarie a acestui an. În ceea ce privește durata de viață a bărbaților după pensionare, România este la coada Europei, sub noi fiind doar bulgarii. Suntem pe locul 57 între cele 71 de sisteme de pensii analizate, fiind plasați în compania unor țări precum India, Laos, Cambogia, Maroc sau Kenya. Nici la femei durata de viață după pensionare nu arată bine, aici fiind ultimii din Europa. Pe plan global, suntem pe locul 56, în compania acelorași țări ca și în cazul bărbaților.
Ministerul Muncii schimbă regulile pentru pensiile private
Ministerul Muncii a pregătit acum un proiect de lege prin care propune schimbarea regulilor de retragere a banilor din fondurile de pensiile private. Potrivit reglementărilor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), la Pilonul II de pensii private obligatorii poți să beneficiezi de suma acumulată în contul tău personal de pensie privată în trei situații:
-
Atunci când obții decizia de pensionare pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii;
-
Atunci când obții decizia de pensionare pentru invaliditate (indiferent de grad);
-
În cazul nefericit al decesului participantului la fond, suma poate fi revendicată de moștenitorii legali sau testamentari, după caz.
Legea prevede, în prezent, doar două opțiuni de plată către beneficiar: fie plată unică, integrală, pe loc, a sumei acumulate, fie plăți în tranșe lunare egale, eșalonate, pe durata a cel mult 5 ani (cel mult 60 de plăți lunare).
Noul proiect de lege stabilește suma minimă necesară pentru dobândirea unei pensii private, respectiv pentru transferul activului personal al participantului către un fond de plată, valoarea acesteia fiind de 12 ori valoarea indemnizației sociale stabilite pentru pensionarii din sistemul public de pensii.
„Valoarea activului personal care se situează sub pragul menționat mai sus este plătită direct de administrator către participant, sub formă de plată unică sau plăți eșalonate pe maximum 5 ani, în baza cererii formulate de acesta din urmă. Propunerea referitoare la suma minimă necesară pentru dobândirea unei pensii private a avut în vedere următoarele considerații: la data de 31.12.2024, valoarea indemnizației sociale stabilite pentru pensionarii din sistemul public de pensii era de 1.281 de lei, valoarea medie a contului pentru Pilon II era de 18.381 de lei, iar valoarea mediană a contului Pilon III era de 14.352 de lei.
Astfel, 12 indemnizații sociale = 12x1.281 lei = 15.372 lei”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.
Din punct de vedere economic și operațional, raportat la valorile menționate mai sus, nu se justifică virarea sumelor către un fond de plată pentru sume mai mici de echivalentul a 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionari din sistemul public de pensii.
După îndeplinirea condițiilor de pensionare, participantul poate oricând să aleagă furnizorul și fondul de plată.
Transferul contravalorii activului către un fond de plată a pensiilor private nu va fi supus niciunui comision/penalități de transfer percepute de administratorul fondului de pensii de la care se transferă activul.
Totodată, furnizorul nu percepe comision din sumele transferate de administrator către fondul de plată.
Apar două tipuri de fonduri
Fondurile de plată a pensiilor private vor fi de două tipuri: Fonduri de plată a pensiilor de tip retragere programată și Fonduri de plată pentru pensii viagere.
- Fondurile de plată a pensiilor de tip retragere programată: ele vor funcționa pe bază de conturi individuale și vor oferi pensii plătite pentru o perioadă limitată, respectiv până la rambursarea întregului activ personal deținut de membrul fondului de plată, inclusiv a rezultatului investițional aferent, diminuat cu comisioanele legale. Valoarea pensiei lunare de tip retragere programată va avea o valoare fixă, egală cu valoarea indemnizației sociale pentru pensionari din sistemul public de pensii, cu excepția ultimei plăți lunare, care va fi o plată reziduală.
- Fondurile de plată a pensiilor viagere: ele vor oferi pensii care se vor plăti pe întreaga durată de viață a membrului sau a supraviețuitorului, în cazul pensiei viagere cu componentă de supraviețuitor. Valoarea pensiei oferite de fondul de plată a pensiilor viagere va fi stabilită pentru fiecare membru pe baza activului de care acesta dispune pentru obținerea unei pensii private, și se va calcula prin metode actuariale.
