Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deși utilizarea lor îi afectează pe fermieri, autoritățile statului sunt depășite de această contrabandă. Practic 1 din 7 produse fitosanitare comercializate în România este astăzi contrafăcut, cu mult peste media UE. Producția de pesticide contrafăcute costă companiile din Uniunea Europeană peste 1,3 miliarde de euro în fiecare an. Un raport al Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) arată că 13,8% din veniturile legitime se pierd în fiecare an din cauza falsificării pesticidelor în cele 28 de state membre.
Cele mai mari cantități de substanțe fitosanitare contrafăcute provin din China, iar multe dintre ele sunt extrem de periculoase pentru plante, mediu și oameni. De asemenea, sute de tone de astfel de produse contrafăcute intră în România din Ucraina, Republica Moldova sau Serbia. Fenomenul comerțului cu produse fitosanitare a fost surprins anul trecut și într-un raport al Alianței Transnaționale pentru Combaterea Comerțului Ilicit (TRACIT) care sublinia prezența produselor de protecție a plantelor contrafăcute și ilicite pe toate platformele majore de comerț electronic și sublinia decalajul mare dintre politicile declarate ale platformelor, aplicarea lor și modul în care legiuitorii reglementează vânzările online.
Autoritățile invocă scuza: nu avem resurse
Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) trage un semnal de alarmă în legătură cu acest fenomen și cere autorităților competente să ia măsuri. „Autorităţile ştiu mai bine decât mine că produsele autorizate pentru a fi utilizate în România trebuie să aibă etichetă în limba română. Dar se implică oare? Nu. De ce? Pentru că susţin că nu au resurse suficiente, că nu ştiu ce să facă, că sunt prea multe astfel de anunţuri. Nu sunt aici ca să fac critică autorităţilor, dar în acelaşi timp, dacă lăsăm ca acest fenomen să crească şi mai mult decât atât, vom ajunge în situaţia în care chiar nu vom mai putea face nimic”, a declarat Carmen Botez, directoarea executivă a AIPROM, la o conferinţă de specialitate.
Potrivit acesteia, principala problemă la aceste produse este că ele intră pe piață fără a fi testate, astfel că pot să fie extrem de nocive sau pot să fie inofensive, să nu aibă niciun efect asupra culturilor.
„Sunt peste 100 de teste care se fac. Teste care se fac cam pe parcursul a 10 ani de zile. Iar costurile pentru dezvoltarea unui adevărat produs de protecţie a plantelor, pe care puteţi să-l numiţi şi medicament pentru plantă, pentru că asta este în final, sunt undeva la 280 de milioane de dolari. Din momentul în care o firmă descoperă prima moleculă care ar putea să devină substanţa activă din produsul respectiv”.
Carmen Botez, AIPROM
Citește pe Antena3.ro
Piața a scăzut anul trecut
Conform raportului publicat de AgbioInvestor (Market Insight - Preliminary Market 2024), piața globală a produselor de protecție a plantelor (crop protection) a scăzut în 2024 la 70,1 miliarde de dolari, față de 74,9 miliarde de dolari în 2023. Valoarea totală a pieței agrochimice (inclusiv non-crop) a fost estimată la 77,2 miliarde de dolari, marcând o scădere de 6,4% - primul declin anual din 2016. Această reducere a fost determinată de stocurile mari de produse acumulate post-pandemie și condițiile meteorologice nefavorabile pentru aplicarea produselor de protecție a plantelor din marile regiuni agricole ale lumii (SUA, Brazilia, India, Europa). Europa nu a fost ocolită de aceste dificultăți. Piața europeană a înregistrat o scădere de 4,9%, ajungând la 13,73 de miliarde de dolari în 2024. În special culturile de cereale de iarnă au fost afectate de umiditatea excesivă, ceea ce a dus la întârzieri în aplicarea tratamentelor fitosanitare.
Se schimbă și agricultura românească
România dispune de una dintre cele mai întinse suprafețe agricole din Uniunea Europeană, însă productivitatea medie este adesea afectată de lipsa tehnologiilor moderne, schimbările climatice și presiunea bolilor și dăunătorilor specifici țării noastre, potrivit AIPROM. În acest context, rolul produselor de protecție a plantelor este major pentru asigurarea unor recolte stabile și sănătoase. În ultimii ani, fermierii români au devenit mai conștienți de necesitatea utilizării unor soluții integrate: pe lângă erbicide, insecticide și fungicide clasice, cererea pentru produse biologice și soluții bazate pe biotehnologie a crescut constant. Pe de altă parte, agricultura de precizie începe să câștige teren în România, în special în marile exploatații agricole. Utilizarea dronelor pentru monitorizarea culturilor, analiza solului prin senzori inteligenți și aplicarea variabilă a tratamentelor fitosanitare permit fermierilor să optimizeze costurile și să minimizeze impactul asupra mediului. În paralel, companiile de protecția plantelor care operează în România investesc tot mai mult în cercetare locală și în adaptarea portofoliului de produse la specificul agroclimatic al regiunii.
