Restructurarea sectorului bugetar - 30.000 de angajați în trei luni

 În aceste condiții, datoria publică a sărit anul acesta pentru prima dată pragul de 50% din PIB, iar unul din efecte este înghețarea salariilor în sectorul bugetar. Aceasta nu este însă singura veste proastă, după ce costurile costurile împrumuturilor pe termen lung au continuat să crească, iar agenția Fitch a menținut ratingul României la „BBB-” cu perspectivă negativă, ultima clasă recomandată investiţiilor.

Datoria publică a României a depășit la sfârșitul lunii ianuarie nivelul de 50,2% din PIB, iar la sfârșitul lunii februarie urcase la 50,6%, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. La această creștere a contribuit și împrumutul de 9,7 miliarde de lei (1,9 miliarde de euro) primit sub formă de prefinanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență. Per total, împrumuturile statului au fost în primele două luni ale anului de 43,6 miliarde de lei, o sumă echivalentă cu 30% din sumele pe care statul a stabilit că le va împrumuta anul acesta pentru finanțarea deficitului bugetar și pentru a plăti împrumuturile vechi care ajung la scadență. Pentru 2022, Ministerul Finanțelor și-a programat împrumuturi de 145,4 miliarde de lei pentru finanţarea deficitului bugetar estimat la 5,84% (77 de miliarde de lei) şi refinanţarea datoriilor anterioare (circa 68,4 miliarde de lei), cu mult mai mult față de 2021, când au fost de circa 105 miliarde de lei.

Cea mai mare creștere de bugetari din ultimii 5 ani

Depășirea pragului de 50% din PIB a datoriei vine la pachet cu o serie de măsuri pe care Executivul este obligat să le ia conform Legii responsabilității fiscal-bugetare. Guvernul va trebui să prezinte în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB, iar una dintre măsurile  care se vor aplica se referă la înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. Acest sector a ajuns să numere la sfârșitul lunii februarie 1,26 milioane de angajați, cu 30.000 mai mulți decât la sfârșitul lunii noiembrie, cea mai mare creștere din ultimii cinci ani. Creșterea explozivă vine după ce prima măsură luată de Guvernul Ciucă după instalarea la Palatul Victoria a fost să adopte o ordonanță prin care a dat liber la angajările la stat. Cea mai spectaculoasă creștere s-a înregistrat la megaministerul numit Secretariatul General al Guvernului (SGG). La plecarea Guvernului Cîțu din funcției, la SGG erau angajați 4.859 de persoane, iar la distanță de numai câteva luni, la sfârșitul lunii februarie a acestui an, schema ajunsese la 5.027. Un salt consistent s-a înregistrat și la Camera Deputaților, unde numărul salariaților a crescut de la 1.669, la sfârșitul anului trecut, la 1.704. 

18,75 miliarde de lei au reprezentat cheltuielile salariale cu bugetarii în primele două luni ale anului, în creștere cu 1,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. 

Cheltuim tot mai mult pentru plata dobânzilor

Încrederea investitorilor în economia românească este cel mai bine scoasă în evidență de dobânzile medii la împrumuturile pe termen lung. Potrivit datelor Eurostar, țara noastră înregistrează cele mai mari dobânzi din UE. Dacă în ianuarie 2021 acestea s-au stabilizat la 5,37%, înregistrând același nivel ca la sfârșitul anului trecut, în februarie au urcat la 5,6%, dublul nivelului din Cehia, cu aproape un punct procentual peste Ungaria și cu 1,6 puncte procentuale peste costurile de împrumut ale Poloniei. Pentru 2022, guvernul estimează că dobânzile aferente datoriei publice se vor ridica la 19,9 miliarde de lei, dar această estimare ar putea fi dată în final peste cap pe fondul tendinței de creștere a dobânzilor. Suma reprezintă o creștere față de 2021, când Guvernul a cheltuit circa 18 miliarde de lei (3,6 miliarde de euro) cu dobânzile, iar comparativ cu 2020 marchează o majorare cu 23,9%. Costurile împrumuturilor pe care le face statul roman sunt puternic influențate în această perioadă de reticența investitorilor de a finanța țările din regiunea apropiată conflictului armat dintre Ucraina și Federația Rusă. Încă de la debutul conflictului armat, analiștii au avertizat că economiile țărilor din Europa Centrală și de Est vor avea cel mai mult de suferit. Creșterea cheltuielilor publice pentru ajutorarea refugiaților, precum și presiunile inflaționiste sunt două din elementele care deja pun presiune pe economiile acestor țări.

Evoluția ratei dobânzilor pe termen lung în Europa Centrală și de Est (%)

Țara 07.19 08.19 09.19 01.20 02.20 03.20 06.20 07.21 08.21 09.21 10.21 11.21 12.21 01.22 02.22

România 4,51 4,12 4,12 4,28 4,04 4,56 3,89 3,24 3,72 4,00 4,70 5,11         5,37 5,37 5,60

Ungaria 2,33 1,83 2,02 2,08 2,15 2,43 2,18 2,83 2,84 3,09 3,69 4,07         4,40 4,71 4,86 

Polonia 2,13 1,93 2,02 2,23 2,07 1,08 1,31 1,61 1,61 1,87 2,63 3,12          3,35 4,00 3,95

Cehia 1,36 0,99 1,24 1,62 1,47 1,28 0,86 1,72 1,74 1,90 2,34 2,62 2,62 3,12 3,03

Bulgaria 0,43 0,35 0,35 0,12 0,15 0,15 0,68 0,14 0,14 0,15 0,25 0,25        0,44 0,57 0,61

Croația 1,06 0,83 0,49 0,61 0,57 0,96 0,96 0,45 0,43 0,37 0,32 0,32          0,38 0,69 1,23

Sursa: Eurostat

Fitch ne păstrează lângă „junk”

Ultima veste proastă a venit de la agenția Fitch, care a decis să păstreze România la „BBB-” cu perspectivă negativă, ultima clasă recomandată investiţiilor.
Perspectiva negativă reflectă „incertitudinea cu privire la implementarea politicilor menite să reducă dezechilibrele fiscale structurale pe termen mediu, precum şi impactul războiului din Ucraina și a crizei energetice asupra performanței economice, fiscale și externe a României”, arată agenția. De asemenea, Fitch apreciază că, în ciuda unei creşteri solide a veniturilor, deficitul bugetar va ajunge la 7,1% din PIB în acest an, depășind ţinta de 6,3% stabilită. Nici în ceea ce privește consolidarea fiscală perspectivele nu arată prea bine, Guvernul având de luat decizii importante în ceea ce privește salariile și pensiile. „România are un istoric foarte slab în ceea ce privește adoptarea de reforme fiscale structurale, bazându-se adesea pe subexecuția investițiilor pentru a îndeplini țintele de deficit”, arată agenția de rating. Fitch se aşteaptă la o încetinire a creşterii economiei la 2,1% în 2022 (de la 5,9% în 2021), reflectând în principal încetinirea consumului şi a exporturilor. Deşi Guvernul a adoptat unele măsuri pentru a compensa costurile mai ridicate cu energia, ele vor fi, probabil, insuficiente pentru a preveni o pierdere a puterii de cumpărare, mai arată Fitch. 

„Economia României nu arată bine deloc și este normal să arate așa. În loc să vedem că guvernele din ultimii ani au sprijinit economia, am asistat la frecușuri politice și la tot felul de așa-zise soluții la problemele economice. Numărul angajaților din sistemul bugetar este un indicator foarte important. Acești oameni nu produc nimic, ei doar încearcă să administreze plus valoarea creată de mediul de afaceri. Pe de altă parte, guvernele noastre, în loc să se ocupe de sprijinirea economiei, s-au ocupat de partea socială, neînțelegând că măsurile sociale nu pot fi susținute dacă nu avem o economie funcțională. Românii cu ceva bani se gândesc să-i investească în bonuri de trezorerie, aur, imobiliare, dar tot mai puțini se duc spre zona de antreprenoriat pentru că nu sunt sprijiniți de stat și nici la capitolul educație financiară și economică nu stăm prea bine. Cei cu mai mulți bani se gândesc deja să investească în străinătate. Tocmai de aceea, Guvernul vrea acum să modifice Codul fiscal, să introducă noi taxe și impozite sperând să obțină mai mulți bani. Uită însă că o impozitare crescută crește tentația de evaziune fiscală, un fenomen care la noi oricum este foarte ridicat pentru că nu există măsuri reale pentru combaterea lui”.

Dan Schwartz, analist economic

„Economia României arată ca întotdeauna. Nu s-a restructurat nimic și atunci nu ne putem aștepta să înregistrăm rezultate bune. Creștem pe seama majorării deficitelor, avem o inflație mai mare decât a țărilor din UE, ne-am împrumutat mereu, doar cu mici excepții, cel mai scump din UE, iar ratingul a fost mereu la limita de jos. Acum situația s-a mai înrăutățit pe fondul unor măsuri populiste luate de Guvern. Totul pleacă de la lipsa restructurării. Avem un sistem bugetar neperformant, singurul plus adus în aceasta zonă a fost digitalizarea impusă de restricțiile generate de pandemia de covid, și o societate cu o educație slabă pentru că cei cu o educație bună pleacă, în general, repede din țară, iar unul dintre principalele motive este corupția”. 

Dragoș Cabat, analist financiar

Banca Mondială ne taie din creșterea economică

Banca Mondială a revizuit în scădere estimarea privind creşterea economică a României în 2022, cu 2,4 puncte procentuale faţă de previziunile din ianuarie, la 1,9%, avertizând că riscurile de încetinire legate de războiul din Ucraina şi evoluţia variantelor de Covid-19 sunt ridicate, potrivit unei actualizări a prognozelor economice ale Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală. Noua prognoză estimează că inflaţia din România va atinge anul acesta 9,8%, după ce anul trecut a fost de 5,1%. În luna ianuarie a acestui an, inflaţia a atins un ritm de 8,4%, reflectând creşterile de preţuri, precum cele ale energiei, a mai arătat instituția financiară. „Soliditatea redresării va depinde de evoluţia noilor variante de Covid-19 şi de severitatea ostilităţilor din regiune. Capacitatea României de a absorbi fondurile UE va fi esenţială pentru un proces de redresare durabil, verde şi incluziv”, se mai precizează în raportul Băncii Mondiale.