Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vorba lui nea Nicu, „mai puneţi o haină pe voi”, devenită celebră înainte de 1989, va reveni din nou în actualitate de la anul, la 32 de ani de la Revoluţie. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale vrea retragerea subvenţiilor pentru energia termică. Pentru cei circa 1,14 milioane de proprietari ai locuinţelor racordate la sistemul centralizat de încălzire nu este o veste bună, pentru că odată cu anularea subvenţiei, preţul gigacaloriei va exploda, generând o nouă categorie de consumatori vulnerabili. Acest lucru se va întâmpla odată cu stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie. Actul normativ, pregătit în acest sens de Ministerul Muncii, va stabili criteriile de încadrare a persoanelor în categoria consumatorilor vulnerabili de energie, reglementând, totodată, şi măsurile de protecție socială pentru aceștia în scopul prevenirii şi combaterii sărăciei energetice. Culmea, acest proiect de lege, care definește consumatorul vulnerabil de energie, va genera o nouă categorie de consumatori vulnerabili.
Proiectul, care se va afla în dezbatere publică până pe 1 ianuarie, include printre măsurile de protecţie socială a consumatorilor vulnerabili ajutoare pentru încălzirea locuinţei, pentru acoperirea unei părți din consumul energetic al gospodăriei pe tot parcursul anului, subvenţii pentru achiziţionarea echipamentelor necesare pentru iluminarea, răcirea, încălzirea şi asigurarea apei calde de consum în locuinţă. De asemenea, se au în vedere subvenţii pentru achiziționarea aparatelor de uz casnic depăşite din punct de vedere tehnic şi moral, precum şi pentru utilizarea mijloacelor de comunicare care presupun consum de energie, precum şi subvenţii pentru achiziţionarea de produse şi servicii în vederea creşterii eficienţei energetice a clădirilor.
Retragerea subvenţiei, un dezastru
În București, costul total al apei calde și căldurii, produsă în centralele Societăţii Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) și transportată prin conductele Termoenergetica (fosta RADET), este de 400 de lei/gigacaloria. Din acest preț, toată populația, indiferent de venituri, plătește doar 163 de lei. Restul este subvenție plătită de Primăria Generală a Capitalei. De exemplu, potrivit unei analize realizate de RADET, pentru încălzirea unui apartament de două camere la o temperatură interioară de 20 de grade, sunt necesare circa 6,12 gigacalorii/an, pentru unul de trei camere, 8,22 gigacalorii, iar pentru unul de patru camere 10,52 gigacalorii, în condiţiile unei izolări foarte bune. În Bucureşti, la un preţ de 163 lei/Gcal, proprietarii plătesc încălzirea pentru un apartament de două camere circa 998 de lei pe an. Retragerea subvenţiei ar însemna un cost de circa 2.450 pe an, adică de aproape 2,5 ori mai mult decât acum, şi în condiţiile în care gigacaloria nu se va scumpi.
Consumatorul vulnerabil de energie este definit ca fiind persoană singură/familie, care, din motive de boală, vârstă, venituri insuficiente sau alţi factori, ar trebui să beneficieze de măsuri de protecție socială și servicii suplimentare pentru a-și asigura cel puțin nevoile energetice minimale, se precizează în proiectul elaborat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.
Trebuie stabilită limita minimă a consumului energetic
Conform proiectului, conceptul de „nevoi energetice minimale” reprezintă consumul minim al unei familii pentru iluminat, încălzirea optimă a locuinţei pe timp de iarnă, susţinerea facilităţilor de gătit şi asigurarea apei calde în locuinţă, utilizarea mijloacelor de comunicare care presupun utilizarea de energie sau alimentarea dispozitivelor medicale pentru susținerea vieții sau ameliorarea sănătății persoanelor. Limita minimă a consumului se va stabili prin ordin comun al ministrului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (în Guvernul Cîţu acest minister a fost spart), ministrului Muncii și președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei.
Ajutoarele indexate prin hotărâri de guvern
Ajutorul de încălzire al locuinţei se va acorda în funcţie de veniturile medii nete lunare pe membru de familie sau al persoanei singure, sub forma compensației procentuale, dar nu mai puțin de 10%, aplicată asupra valorii de referință și nu mai mult decât valoarea consumului facturat. Venitul mediu net lunar până la care se acordă ajutorul este stabilit la suma de 810 lei/persoană în cazul familiei și de 1.445 lei în cazul persoanei singure. Valoarea de referință, în funcție de sistemul de încălzire utilizat este de 250 lei/lună pentru gaze naturale, 500 lei pentru energie electrică şi 80 lei pentru combustibili solizi și petrolieri. Pentru energia termică valoarea de referinţă a ajutorului lunar se stabilește în limita consumului mediu şi în funcție de preţul local al gigacaloriei. Actualizarea nivelului de venituri și a cuantumurilor ajutoarelor propuse se va face în funcție de evoluția veniturilor populației și a prețului serviciilor, prin hotărâre a Guvernului.
Ajutoare suplimentare pentru cei mai săraci
Pentru familiile ale căror venituri se situează sub 810 lei/persoană și sub 1.445 lei în cazul persoanei singure, acestea vor beneficia de un supliment pentru energie calculat în funcție de sursele de furnizare a energiei utilizate, în cuantum de 30 lei pentru consumul de energie electrică, 20 lei pentru consumul de combustibili solizi și petrolieri, 10 lei pentru consumul de gaze naturale şi pentru consumul de energie termică.
Legea se va aplica din septembrie 2021
În cazul adoptării ei, iniţiatorul propune ca noua lege să intre în vigoare de la 1 septembrie 2021. De asemenea, pentru aplicarea ei se propune ca normele metodologice să fie aprobate prin hotărâre a Guvernului până la data de 1 iulie 2021, astfel încât instituțiile implicate să poată asigura logistica necesară aplicării.
154.130.000 lei ar reprezenta anul viitor cheltuielile suplimentare pentru bugetul de stat în cazul adoptării şi aplicării proiectului de lege pentru cei 427.000 de beneficiari.
La rata sărăciei batem UE
În anul 2019 rata persoanelor aflate în risc de sărăcie din România era de 23,8%, mai mult cu 0,3% față de anul 2018 și cu 7% față de media europeană (EU 28). Pentru aceeași perioadă, rata riscului sărăciei persoanelor care muncesc (in work at risc poverty) a cunoscut în România o creștere de 0,4% față de 2018, de la 15,3% la 15,7%, în timp ce media europeană a înregistrat o scădere de la 9,4% la 9,2%. De asemenea, rata gospodăriilor cu incapacitate de menținere a căldurii este la noi de 9,3%, în condiţiile în care media europeană este de 7%.
Beneficiarii ajutorului de încălzire
427.000 număr total de beneficiari
42.759 pentru energie termică
94.070 pentru gaze naturale
12.828 pentru energie electrică
277.934 pentru combustibili solizi și lichizi
Carul pus înaintea boilor o să ne golească buzunarele
Prin noua iniţiativă, despre care nu se vorbeşte în programul de guvernare al Guvernului Cîţu, Ministerul Muncii pune carul înaintea boilor. În timp ce modernizarea şi eficientizarea sistemului de alimentare centralizată cu energie termică este pasată de zeci de ani de la un guvern la altul, Guvernul vrea să facă economii prin retragerea subvențiilor. La sfârşitul anului 2019, cei mai mulți consumatori alimentați de la sistemul centralizat se găseau în București (565.108), Oradea și comuna Sânmartin (68.832), Craiova (60.157), Timișoara (57.498), Ploiești (54.871), Constanța (49.450), Arad (29.832) și Iași (28.155). Pierderile din rețelele de transport și distribuție au rămas însă foarte mari, astfel că datele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), arată că în 2019 s-au produs 14.080.217 MWh, în timp ce energia termică vândută a fost de 9.887.516 MWh, ceea ce a dus la creşterea prețurilor de furnizare pentru acoperirea pierderilor. Scăderea permanentă a numărului de abonaţi la sistemul centralizat, a făcut ca numărul operatorilor sistemului să scadă anul trecut la 46, după ce încă patru au intrat în faliment. Situaţia dezastruoasă în care se află sistemul este generată de lipsa investiţiilor. De exemplu, anul trecut valoarea cheltuielilor de dezvoltare şi modernizare a sistemului a fost de doar 68,5 milioane de lei la nivel naţional.
