Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Chioscul cu democratie s-a inchis cu fanfara la cap. A intrat in insolventa. Creditorii si-au pus administrator judiciar. Cioclii sprijina usile. Liber exprimate, voturile noastre nu conteaza. Aritmetica a fost invalidata Majoritatea nu mai decide. Degeaba ne-am dus buluc la referendum. Suntem, in realitate, vreo 19 milioane de locuitori si, in acte, peste 18 milioane de votanti. Cine nu accepta asta se duce la brutarie. Strainatatea hotaraste peste capul nostru cine ne conduce. Si cat ne costa onoarea de a avea stapan. Nu mai suntem, nici macar oficial, suverani. Avem statut de pasalac. Platim biruri si primim lumina de la |nalta Poarta. La schimb, avem privilegiul de a pupa condurul.
Televizorul hraneste poporul. Slugile isi freaca mainile de bucurie. Tembelii si ticalosii canta, fals, aria coabitarii. Resemnatii asteapta, mioritic, Jihadul aferent intoarcerii suspendatului. Revoltatii nutresc, platonic, nadejdea unei minuni stelare. Care sa se pogare asupra lor precum codul galben de furtuna. Majoritatea nervosilor spumega-n cor pe facebook, fiindca-i greu cu strada. Dominanta e teama. Bate la scor indignarea.
Pentru noi a decis deja, fara drept de apel, ca efect al dictatului politic si economic extern, un grup de bizari. Niste tarsalosi ridicoli, cu aura martiala, investmantati ca-n drumul spre sarcofag. Daca-i analizezi in grup, iti iese un soi de combinatie intre azilul de batrani si casa de nebuni. Dar oamenii au, prin lege, statut de semizei. Sunt singurii care nu dau seama pentru nimic si carora li se accepta orice. Atunci cand misca-n front, le scot repede securistii “scheletii din dulap'. Liderul lor formal e un biet psihopupu pe acte ('necesitate unui suport psiho-afectiv din partea familiei si a ONG-urilor', conform actelor medicale), ratat profesional, scos la pensie anticipat pentru incapacitate permanenta de munca. Si platit regeste, de statul pe care-l capuseaza, pentru o activitate pe care n-a prestat-o niciodata. Vesnic obosit, aproape orb la propriu, da cu capu-n usile pe care nu le vede, dar pretinde ca ar si citi documentele analizate. Daca-l cauta cineva, pe bune, la actele de pensionare, Bastilia scrie pe el. Normal ca nu misca-n front. Sa pleci de la 300 de milioane pe luna la beciul cu WC turcesc si de la hlamida purpurie la zeghea vargata nu-i tocmai atractiv. E rama perfecta. Langa el, uniti in cuget, privilegii si simtiri, umar la umar, roba langa roba, plini de tupeu, printre altii, o falsificatoare, o plagiatoare meditativ-depresiva, un unches machitor si fitilist. Plus alti clienti de partid. Care au devenit si de stat. Chiar stat in stat. Meseria lor e functia.
Una peste alta, reunit, plenul CCR e de vise rele. Pe astia trebuie sa-i respectam noi neconditionat? Si sa le aplicam orbeste deciziile? Sunt perfect constient ca mortu' de la groapa nu se mai intoarce, dar, dat fiind ca nu exista vreun document medical care sa ateste ca m-as fi dilit, nu contati pe mine…
