Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Încercarea din primăvară pentru o ordonare a calendarului electoral, percepută ca un joc dominat doar la satisfacerea unor calcule înguste de partid, a provocat prima mare fisură în coaliția de guvernare, PSD și PNL acuzându-se reciproc de lipsă de corectitudine. Hârjoana pe mize mici, pentru pasarea răspunderii în confuzia creată - „tu ai mințit, ba tu ai mințit” - a devenit ceartă, apoi păruială cu înjurături. Stabilitatea s-a dus pe apa sâmbetei, runda electorală de toamnă a devenit un război care nu are învingători, ci doar mari învinși. Combatanții cu obiective prezidențiale au căzut sub scut, pierzându-și pozițiile de lideri imediat după primul tur, alegerile generând o stare de incertitudine care se tranșează nu prin vot, ci la Curtea Constituțională și CSAT. Unii consideră că intrarea în joc a acestor instituții înseamnă un atac la democrație, dar uită că ele sunt chemate prin mecanismul constituțional și funcționează sub puterea legii supreme de organizare a statului, tocmai pentru a asigura și apăra democrația.
Cele trei duminici de foc în care credem că „ardem” doar pe jarul pasiunilor noastre politice, descoperim că se află și sub controlul virtual al fabricilor de troli. Războiul hibrid nu este o noutate, ci o realitate pe care am neglijat-o, crezând că nu poate trece Prutul. Tehnologia a învins sociologia, dar nu putem să lăsăm țara aruncată în haos, adică exact obiectivul pe care îl dorește atins centrul de comandă al adversarilor României. Ei lucrează după rețete bine puse la punct, cu efect garantat. Cine vrea să aprofundeze subiectul recomand lectura lucrării „Programul de măsuri active al KGB-GRU împotriva României (1964-1989)”, autor Mircea Stan, apărută în 2021 la Editura Militară. Cartea are tirajul epuizat și lipsa ei din circuit ar justifica o reeditare și adaptare, cu o postfață privind anul electoral 2024. Suntem așadar în poziția de a redescoperi, la 35 de ani de la evenimentele din decembrie ’89, cum se derulează „după manual” persuasiunea, influențarea, manipularea, dezinformarea, propaganda, subversiunea, intoxicarea, zvonurile, falsurile pentru a promova un candidat care slujește voit sau inconștient scopurile centrului de comandă. Astfel, alegerile „libere” sunt fraudate nu prin metodele clasice, simplu de depistat - cumpărări de voturi, buletine false, schimbarea numărătorii voturilor -, ci prin inducerea prin mijloacele neconvenționale, emoționale a orientării opiniei de vot. Folosirea influencerilor, deveniți agenți electorali, apare ca o cale de lansare a unei realități paralele, create de inteligența artificială, difuzate pe canale neconvenționale. Se speculează emoțional problemele reale, care sunt abil și gradual accentuate, supradimensionate pentru a trece pasul de la îngrijorări la spaime. Un om speriat devine vulnerabil, așteaptă soluții miraculoase, coborâte mesianic, devenind o pradă ușoară pentru „omul providențial” livrat „garantat cu ștampila divinității”. Dacă terenul este pregătit din timp pentru a primi sămânța nocivă a tezei „statului eșuat”, recolta va fi bogată. Cum în viticultură sunt anii „mirifici”, pentru promotorii războiului hibrid, anul supraelectoral 2024 a fost excepțional. Schimbări de orientare politică în direcția dorită de Moscova în mai multe țări, afirmarea la nivelul UE a curentelor suveraniste care au avut audiență mărită în timpul campaniilor electorale sunt trecute în bilanț. Ce se va contabiliza în contul României? Hopul din primăvară, de la europarlamentare și locale, a fost trecut la pierderi „doar” cu promovarea în Parlamentul European a Dianei Șoșoacă, prietena Rusiei. „Experimentul SOS”, după eliminarea din cursă a protagonistei, a fost dezvoltat și plasat în ranița unui candidat pentru Cotroceni, căruia i s-a desenat parcursul discret, ireal aproape, spre funcția supremă în stat. Asta ar fi suprema lovitură pe care încearcă instituțiile constituționale de ultimă instanță să o pareze. Renumărarea voturilor din toată țara este prima decizie a CCR, ceea ce este o premieră. Mai urmează și alte decizii după ce CSAT va pune la dispoziție rapoartele instituțiilor din zona securității.
Duminică, de Ziua Națională, mergem pentru alt examen, alegerile pentru Parlament, scrutin cu importanță diminuată în dezbaterea publică prin supraexpunerea prezidențialelor. Am speranța că șocul din 24 noiembrie i-a trezit pe români, acum avizați și avertizați asupra mizelor reale ale votului pentru principala instituție a democrației. Partidele proeuropene, mai vechi sau mai tinere, nu mai pot neglija pericolul căderii electoratului în mrejele falsului patriotism livrat de populismul deșănțat, agățat de himere istorice și ideologii extremiste. Livratorii de spaime sunt pe poziții și anunță că țara va fi bântuită de lovituri externe, de pe două fronturi: pe „via Bruxelles”, celălalt, din Est. Ei au ca soluții retrageri din UE și cedări în Ucraina, printr-un izolaționism de neacceptat. Programele partidelor proeuropene sunt baza pentru a asigura o guvernare responsabilă, printr-o coaliție din care să nu facă parte șopârlele care pot schimba cursul proeuropean și pro-NATO. Semnalul pe care l-au dat piețele financiare după primul tur al prezidențialelor arată că atunci când votăm stăm cu mâna și pe propriul portofel. Cercetarea sociologică recentă arată că principalele probleme care sunt în atenția populație sunt legate de sănătate și locurile de muncă. Programele partidelor mari, PSD și PNL, au capitole substanțiale la aceste domenii. Iată de ce putem să fim optimiști că există resurse politice pentru a ne rezolva democratic așteptările. Decembrie este înscrisă în istoria României ca o lună a marilor decizii benefice pentru parcursul ei spre progres.
Citește pe Antena3.ro
