Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministerul Transporturilor a reușit să devină campion la atragerea fondurilor europene și, dacă în anii trecuți nu reușea nici măcar să cheltuiască ce i se aloca, astăzi a ajuns să solicite suplimentarea sumelor. Acest lucru se traduce prin demararea mai multor proiecte de infrastructură, iar cele rutiere au avansat cel mai rapid. Dacă anul trecut s-a reușit deschiderea circulației a 200 km de autostradă și drum rapid, anul acest putem spera ca recordul să fie doborât, urcând la circa 300 km, a fost anunțul făcut de ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu în cadrul conferinței Income Corporate „România, în sfârșit la drum. Infrastructura rutieră 2025: Provocări și oportunități”, organizată ieri de Antena 3 CNN. Evenimentul a avut ca scop analizarea și dezbaterea celor mai presante subiecte din domeniul infrastructurii rutiere și a reunit reunit experți, investitori, factori de decizie și reprezentanți ai sectorului public și privat.
Problema din domeniul transporturilor nu mai este legată de necheltuirea banilor alocați pentru infrastructură, ci finanțarea. „Căutăm surse de finanțare, sunt gata licitațiile, birocrația, nu mai există problema să nu cheltuim banii”, a declarat ministrul Sorin Grindeanu în cadrul conferinței. „Eu cred că noi am intrat în cu totul altă etapă, nu să nu ne mai ținem de lucruri, cel puțin pe domeniul rutier. PNRR - România are în acest moment în jur de 28 de miliarde. Ministerul Transporturilor, pe toate componentele, avem cam un sfert, 7,3 miliarde. Contractele semnate de noi până acum cu componentă din PNRR au valoarea totală de 20 de miliarde, de trei ori mai mult. Dânșii ne dau 7 miliarde și un pic, noi de la buget trebuie să venim cu diferența. Și dacă ar pica vreun proiect din PNRR și l-am trece pe program operațional, suma aceea noi o vom cheltui. Nu există să pierdem bani, eventual se transferă. Metroul de la Cluj - iese din PNRR, intră în alt program. Nu înseamnă că pierdem finanțarea.
Domnul Pistol (directorul general CNAIR - n.red.) stă cu câteva proiecte în acest moment, e în situația de a căuta surse de finanțare, sunt gata licitațiile, birocrația, trebuie să găsim finanțare. Nu mai există problema că nu cheltuim banii.
Anul trecut s-a încheiat POIM. La transporturi nu se cheltuiau banii. Noi am avut alocați pe POIM undeva până în 5 miliarde de euro. Am cheltuit cu un miliard în plus. Am anunțat la Comisia Europeană din timp că terminăm banii și vrem să ne mai dea de la proiecte care nu au reușit să termine fondurile și am primit.
La Transporturi suntem în situația de a găsi și alte surse în afară de fonduri europene și finanțarea de la buget. Sumele de la bugetul de stat nu ne mai ajung”, a spus ministrul Transporturilor.
„În 2024 s-au dat în circulație undeva până în 200 km de autostradă și drum expres. În 2025, dacă se aliniază toate planetele, putem ajunge în jur de 300 km dați în circulație, ceea ce ar reprezenta un record. O să putem să circulăm pe autostradă de la Craiova la Constanța, circa 450 km de autostradă care vor fi dați în exploatare undeva în luna iunie”.
Citește pe Antena3.roSorin Grindeanu, ministrul Transporturilor
Timpul pierdut cu contestațiile s-a redus
În ceea ce privește stadiul lucrărilor, acestea au avansat mai rapid și pentru că nu mai sunt blocate la fel de mult ca în anii trecuți, a subliniat directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol. „În ultimii 4 ani lucrurile s-au mai schimbat. Dacă vorbim de contestații, marea majoritate au fost câștigate de CNAIR. E drept, unele dintre contestații au durat foarte mult și au întârziat posibilitatea semnării contractelor. În ceea ce privește operatorii - să ne amintim câte companii blocau activitatea prin inacțiune. Am rupt contracte, deși nu a fost obiectivul nostru. Nu ne dorim așa ceva, nu credem că așa trebuie abordate lucrurile, dar când nu există înțelegere din partea antreprenorilor, trebuie să facem și asta. În acest moment sunt puține zonele în care sunt întârzieri. Balanța s-a echilibrat, dar facem toate eforturile ca lucrurile să fie duse la bun sfârșit.
Resursa e o condiție extrem de importantă. Fără finanțare nu putem construi. Bugetul a crescut de la an la an, guvernul a avut ca prioritate alocarea de resurse pentru infrastructură. Am încredere că și în continuare se vor găsi resurse, pentru că altfel nu putem construi. Programul operațional, deși are termen 2027, în 2026 va fi lăsat fără resurse, vom cheltui banii înainte de închiderea programului, a spus directorul general al CNAIR, Cristian Pistol.
Nu sunt semnale că taxele de drum vor crește în România anul acesta. În momentul de față rovinieta pentru un an e 28 de euro, cel mai mic preț. După noi urmează Bulgaria, unde rovinieta e 50 de euro. Transportul de marfă nu va mai fi taxat la perioada de timp, ci la kilometru. Odată cu realizarea continuității loturilor (de autostradă - n.red.) va trebui găsită și o adaptare a acestor tarife. În momentul de față nu avem semnale că în 2025 se vor scumpi tarifele”.
Cristian Pistol, director general CNAIR
Drumurile radiale, greu de realizat
Infrastructura rutieră reprezintă una dintre priorități Consiliului Județean Ilfov. „În momentul de față județul beneficiază de investițiile mari ale Ministerului Transporturilor, și subliniez că suntem bucuroși de ele. Autostrada A0 se află în Ilfov și e importantă pentru noi. Ne dorim foarte mult ca și lucrările la alte drumuri să continue. Sunt proiecte importante pe care ilfovenii le așteaptă. Reprezentăm una dintre cele mai dinamice administrații la nivelul UE. Avem un grad mare de creștere a populației, automat asta înseamnă că trebuie să avem investiții, să dezvoltăm”, a subliniat Ștefan Rădulescu, vicepreședintele Consiliului Județean Ilfov. Acesta administrează 450 km de drumuri județene, iar realizarea drumurilor radiale, care ar urma să fluidizeze traficul dinspre București, este un lucru important pentru CJ Ilfov, a mai subliniat Rădulescu. Din păcate însă, ele implică lucrări extrem de complexe, fiind vorba de supratraversări feroviare, multe subpasaje pietonale, relocări de rețele edilitare subterane etc., iar realizarea lor este extrem de anevoioasă și scumpă. De exemplu, numai la Drumul Radial 1 (DR Vest Expres: Domnești/Ciorogârla - A0- n.red.) costurile se ridică la suma de 250 de milioane de euro pentru numai 10 km, a subliniat reprezentantul CJ Ilfov.
„Firma noastră are capacitatea de a proiecta și construi propriile proiecte. Toată tematica începe de la proiectare. În România mi-aș dori ca proiectarea să fie remunerată mult mai bine. Doar seriozitatea proiectantului și implicarea inginerului poate da baza unui proiect în care nu ai nici probleme tehnice și nici nu discuți foarte mult”.
Guido Retter, CEO Retter Group
Semnalizarea rutieră, un punct nevralgic
Un alt subiect abordat în cadrul conferinței a fost și semnalizarea rutieră. Mulți șoferi reclamă că aceasta nu este una adecvată în multe cazuri, iar una dintre explicațiile oferite pentru această situație este termenul redus de garanție care se solicită. „Semnalistica are garanție mai mică. Face parte din drum, de ce drumul are garanție 10 ani și semnalistica mai mică, 2 ani? Constructorul alege furnizori de semnalizare. Nefiindu-le impusă garanția aferentă drumului... dacă ești ofertant serios oferi garanția cât e garanția drumului. Ceilalți profită… Ce fac ei (constructorii - n.red.) după ce expiră garanția mică? Vin și le preiau pe costurile proprii de întreținere, alocă resurse și, mult mai grav, șoferii nu au parte de semnalizare corespunzătoare”, a spus Radu Spirea, director general al companiei Vesta Invest. „Se construiesc autostrăzi, se reabilitează drumuri, se accelerează implementarea unor sisteme de siguranță, dar continuăm să fim primii (la accidente rutiere soldate cu morți - n.red.). În statisticile Poliției Rutiere, de vină sunt pietonii, bicicliștii, dar eu sunt convins că una dintre cauze este și starea semnalizării rutiere”, a concluzionat acesta
„Avem o colaborare foarte bună cu Ministerul Transporturilor. Împreună am dezvoltat mecanisme care au permis dezvoltarea infrastructurii. Să nu uităm, infrastructura de drumuri județene e și ea importantă. Pot să vă spun că, împreună cu dl Grindeanu, când s-a creionat perioada 2021-2027, am propus creșterea pe cofinanțare.
Propunerea la acea vreme a fost de dublare a cofinanțării pe care noi o asigurăm. A fost o schimbare de paradigmă importantă pentru programul de transport. În felul acesta mecanismele de finanțare pot fi gândite și adaptate în funcție de specificul nevoilor. Bugetul alocat transporturilor are o alocare record din fonduri europene pentru că, pe lângă ele se mai adaugă și partea națională din PNRR unde valoarea ultimă se apropie de 20 de miliarde de euro. E un moment istoric pentru țara noastră. Sarcina și implementarea proiectelor pe care le avem, prin care Ministerul Transporturilor asigură dezvoltarea României pe termen lung e una complexă”.
Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene
Care sunt „punctele negre” ale șoselelor din România
Printre temele abordate s-a numărat și identificarea soluțiilor pentru reducerea numărului de accidente în așa-numitele „puncte negre” - zone periculoase cu risc ridicat de coliziuni. Ramona Oprea, Country Branch Manager Deltabloc Ro, a explicat că implementarea sistemelor de protecție, precum parapetele, depinde de solicitările autorităților. Au fost identificate 260 de astfel de puncte, iar 60 dintre ele au fost deja rezolvate.
„O parte dintre aceste puncte negre sunt acoperite de noi, dar trebuie precizat că noi acționăm la solicitarea CNAIR. Dumnealor cunosc foarte bine situația, știu exact care sunt aceste puncte periculoase și, în măsura în care am fost contactați și ni s-a comandat instalarea parapetelor, am intervenit”. Printre zonele unde astfel de măsuri au fost deja aplicate se numără DN1 între București și Ploiești, DN39 între Constanța și Mangalia și DN5 între București și Giurgiu.
Din păcate, România este din nou pe primul loc în Europa în ceea ce privește numărul accidentelor rutiere.
„Acum câteva luni, spuneam că România nu mai este pe primul loc în statisticile europene la numărul de accidente rutiere. Egalasem Bulgaria, cu o medie de 81 de morți la un milion de locuitori. Din păcate, acum suntem din nou pe primul loc. Am redus numărul de decese la 77, dar Bulgaria a coborât la 74, așa că ne-am întors pe primul loc”, a explicat și Radu Spirea, directorul general al Vesta Investment.
