x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Special Strict secret: raportul generalului Vlad către Ceauşescu

Strict secret: raportul generalului Vlad către Ceauşescu

01 Dec 2009   •   00:00
Strict secret: raportul generalului Vlad către Ceauşescu
5419-108307-untitled1.jpgÎntâlnirea dintre Mihail Gorbaciov şi George Bush, programată la Malta pe 2-3 decembrie 1989, a pus pe jar regimul de la Bucureşti. Nicolae Ceauşescu era izolat ca lider po­li­tic pe plan european, temându-se că întrevederea dintre cei doi li­deri mondiali îi va aduce sfârşitul. Des­pre ce aveau să discute Gorbaciov şi Bush era informat dintr-un raport al şefului Securităţii, gen. Iulian Vlad, pe care vi-l prezentăm în conti­nuare:

1989 decembrie
1. Raport olograf, exemplar unic, sem­nat şi parafat de generalul colonel Iulian Vlad - şeful DSS -, adre­sat preşedintelui României, Ni­colae Ceauşescu, privind pro­blemele ce urmau a fi abordate, în cadrul întâlnirii de la Malta, între Mihail Gor­baciov şi George Bush.


Nr. 0075/989 Strict Secret
Raportăm următoarele informaţii obţinute pe mai multe linii, cu privire la întâlnirea dintre Bush şi Gorbaciov:
1. În cadrul noilor convorbiri la nivel înalt dintre SUA şi URSS, organizate la iniţiativa sovieticilor, cele două părţi vor aborda cu prioritate probleme privind redefinirea sferelor de influenţă şi elaborarea unei noi strategii comune care să le asigure, în conti­nuare, un rol dominant în toate pro­blemele internaţionale.

- Este de aşteptat să se ajungă la noi înţelegeri de restrângere a zonelor de confruntare directă în favoarea celor de convergenţă a intereselor.

- Sunt date că URSS va face noi concesii în favoarea americanilor în schim­bul obţinerii de ajutoare economice şi financiare.

- Se urmăreşte stabilirea unui nou echilibru pe continentul european care să permită atenuarea treptată a diferenţelor de sistem politic şi econo­mic între ţările socialiste şi cele capita­liste şi asigurarea transpunerii în practică a conceptelor privind "de­zi­deo­logizarea relaţiilor inter­na­ţi­on­a­le" şi crearea aşa-numitei "case comu­ne europene".

- În acest context, se va aborda şi pro­blema existenţei celor două blo­curi militare, în sensul menţinerii acestora încă o anumită perioadă, cel puţin până la stabilizarea situaţiei din Europa de Est.

- În ceea ce priveşte intensificarea preocupărilor guvernului de la Bonn pentru reunificarea Germaniei, se va conveni să fie sprijinite, dar pentru o pe­rioadă temporizate spre a fi în­ca­drate în "procesul de integrare europeană".
- Ambele părţi se vor pronunţa pentru accelerarea negocierilor bila­terale de reducere a armamentelor şi chel­tuielilor militare, URSS fiind in­te­re­sată să aloce mai multe fonduri pentru satisfacerea unor necesităţi interne, iar SUA să diminueze deficitul mare al balanţei de plăţi.
Este posibil ca, în timpul întâl­ni­rii, Bush să facă publică intenţia de a re­duce efectivele americane sta­ţio­na­te în Europa, ca un răspuns la mă­su­rile similare adoptate unilateral de URSS.

- Pe planul relaţiilor bilaterale, pre­şedintele SUA va manifesta disponibilitate pentru sprijinirea economică a URSS, condiţionat de extinderea reformelor sovietice prin luarea în considerare în şi mai mare măsură a mecanismelor economiei de piaţă.

- Pe lângă solicitarea expresă de ajutoare financiare, Gorbaciov va in­sis­ta pentru obţinerea de către URSS a clauzei naţiunii celei mai favorizate din partea SUA, precum şi pentru reducerea restricţiilor pe linia transferului de tehnologie.


Notă:
- Din datele de care dispunem re­zul­tă că la întâlnirea dintre Bush şi Gor­­baciov ar urma să se discute şi pro­­blema exercitării de noi presiuni coor­donate asupra acelor ţări socia­lis­te care nu au trecut la aplicarea de "re­forme reale", fiind avute în vedere în­deo­sebi RP Chineză, Cuba şi România.

- Cu privire la ţara noastră, Bush va releva că statele membre ale NATO vor continua aplicarea de restricţii în relaţiile lor cu România şi va solicita ca şi URSS să procedeze în mod similar, mai ales prin reducerea livrărilor sovietice de ţiţei, gaz metan şi minereu de fier.



2. În cadrul consultărilor din ultimele zile cu Administraţia de la Washington, guvernele Angliei, Franţei, RF Germania şi Italia au in­sistat pentru:

- evitarea adoptării de către SUA şi URSS a unor hotărâri definitive referitoare la modificarea echilibrului militar din Europa, fără consultarea prealabilă şi consimţământul ţărilor vest-europene;

- realizarea treptată a reducerii armamentelor şi efectivelor dislocate în Europa, urmând ca problema unor diminuări semnificative să fie analizată numai după ce vor exista garanţii certe că URSS este dispusă să renunţe la forţa sa militară;

- respectarea de către SUA a înţelegerilor convenite anterior cu statele vest-europene ca fiecare dintre acestea să aibă un rol sporit în influenţarea situaţiei din Europa de Est, astfel încât să-şi asigure promovarea propriilor interese pe termen lung în această zonă.

Franţa şi Anglia au solicitat totodată ca, în perspectiva construi­rii unei confederaţii a celor două state germane, să se prevină de­pla­sarea centrului de putere din Europa către Germania unificată, precum şi o polarizare politico-economică şi chiar militară între aceasta şi URSS de genul celei existente înaintea celui de al doilea război mon­dial.
General-colonel (ss) I. Vlad Arhiva Civic Media

×
Subiecte în articol: special