Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Odată cu amânarea introducerii Legii salarizării unitare în sistemul bugetar, după cum declara recent ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Boloș, angajații statului pot fi liniștiți. Nimeni nu se va atinge de sporurile aberante pe care mulți dintre aceștia le primesc. Deși majoritatea dintre ei au muncă de birou, lucrând din spatele unui calculator și plimbând niște hârtii în așteptarea digitalizării, ei își rotunjesc salariile primind un spor pentru condiții vătămătoare. Pe această listă se regăsesc și angajații Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (ANFP).
Potrivit site-ului propriu, ANFP asigură evidența și managementul funcţiei publice şi ale funcţionarilor publici, elaborând cadrele de competență, politicile și strategiile, precum și proiectele de acte normative în domeniu.
De asemenea, ANFP spune că are o permanentă colaborare cu instituţiile şi autorităţile publice din România „prin acordarea de asistenţă de specialitate compartimentelor de resurse umane în aplicarea legislaţiei specifice, dar și prin monitorizarea şi controlarea modului de aplicare a acesteia”. Agenţia funcționează în subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA), iar din trecerea în revistă a atribuțiilor sale, nu reiese pericolul la care se expun angajații săi.
Secretarii generali, pericol maxim, sporuri maxime
Cu toate acestea, ei primesc la salariu un spor pentru condiții vătămătoare. Astfel, luna trecută, acest spor a variat între 571 de lei și 1.500 de lei. De pe lista celor care beneficiază de acest spor sunt excluși doar președintele și vicepreședintele agenției, ei având însă alt statut, fiind demnitari. Cele mai mari sporuri le-au încasat secretarul general al agenției și adjunctul său, ele ridicându-se pentru fiecare la 1.500 de lei, dar ei nu au fost singurii care au fost recompensați cu această sumă pentru că își pun viața în pericol în fiecare zi. Aceasta este, de altfel, suma maximă ce se poate acorda prin acest spor, conform reglementărilor legale. Astfel, conform Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, funcţionarii publici pot beneficia de un spor pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, dar nu mai mult de 1.500 de lei brut lunar corespunzător timpului lucrat. Sporul pentru condiţii de muncă reprezintă o compensaţie financiară a riscurilor, acordată personalului care îşi desfăşoară activitatea în condiţii de muncă vătămătoare, periculoase, deosebit de periculoase, condiţii grele de muncă sau condiţii deosebite de muncă reprezentate de izolare. Evident, în cazul angajaților ANFP, această compensație nu se justifică, nefiind îndeplinite niciuna din condițiile enumerate mai sus.
571 de lei este cel mai mic spor pentru condiții vătămătoare de muncă la ANFP primit în luna martie
La nivelul anului 2025, sporurile pentru condiții de muncă vor totaliza la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici 1,29 de milioane de lei, echivalentul a circa 260.000 de euro, în condițiile în care unica sursă de finanţare a agenţiei este bugetul de stat.
Șefii, cu salarii mai mici decât subalternii
Tot ca o anomalie a salarizării în sistemul bugetar, să mai spunem că cei doi secretari generali au salarii mai mari decât președintele și vicepreședintele agenției. Dacă aceștia din urmă au avut luna trecută salarii de bază de 16.640 de lei și, respectiv, de 14.560 de lei, cei doi secretari generali au avut salarii de bază de 17.871 de lei și 17.175 de lei, la care s-a adăugat sporul pentru condiții vătămătoare.
Citește pe Antena3.ro
139.000 de funcționari publici, în țară
Numărul funcționarilor publici aflați în evidența Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (ANFP) a crescut permanent în ultimii ani, ajungând la 139.786 (funcții ocupate), din care 95.004 posturi erau deținute de femei. În evidențele ANFP nu se regăsesc funcționarii publici cu statut special din Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Ministerul Apărării Naționale (MApN), Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Ministerul Justiției (MJ) și serviciile secrete. Numărul funcționarilor publici se va reduce anul acesta fără a se apela la concedieri, după ce Înalta Curte a decis că un funcționar public care are și o decizie de pensionare nu mai poate lucra în administrație, contractul lui de muncă încetând imediat. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial pe 29 ianuarie și a intrat deja în vigoare. Deocamdată ANFP nu a publicate date despre impactul pe care îl are decizia justiției.
Se caută funcționari publici
Într-o perioadă în care dezastrul financiar în care a ajuns România reise tot mai clar din statistici și din avertismentele lansate de forurile financiare internaționale, reducerea aparatului bugetar se transformă într-o glumă. De exemplu, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici a dat startul unei campanii de recrutarea pentru aproape 1.000 de funcţionari sub sloganul „Căutăm oameni competenţi”. În cadrul acestui concurs, derulat la nivel național, ANFP organizează o etapă de recrutare pentru funcţiile publice de execuţie de grad profesional debutant şi superior, precum şi una de promovare în funcţia publică de conducere.
Legea salarizării unice, împinsă spre anul 2028
Marcel Boloş a declarat săptămâna trecută la Euronews că România va propune Comisiei Europene să amâne șase jaloane, inclusiv Legea salarizării unitare, și ținte din cererea de plată numărul 4, programată pentru luna iunie, pentru că a reușit să îndeplinească mai devreme alte proiecte. El a afirmat recent că salarizarea unică este o reformă greu de suportat de buget, astfel că legea s-ar putea amâna pentru 2028. Potrivit acestuia, Legea salarizării unice ar avea un impact bugetar similar cu cel generat de reforma sistemului public de pensii, estimat la aproximativ 35 de miliarde de lei. Ministerul Muncii a început să lucreze la acest proiect de lege încă din 2023, dar el nu a fost făcut public până acum. Totuși, potrivit ministrului Muncii, Simona Bucura Oprescu, viitoarea lege ar urma să permită sporuri salariale de maximum 20%, se va permite acordarea unor prime la stat în funcție de performanțe, iar salariile bugetarilor se vor întinde pe o scară cu 12 trepte, în care cel mai mare salariu îl va avea președintele țării. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a adăugat că reforma salarizării unice are un impact bugetar similar cu cel generat de reforma sistemului public de pensii, estimat la aproximativ 35 de miliarde de lei.
