Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Explozia devastatoare a blocului din București, cauzată de o problemă a rețelei de gaze naturale, a dat naștere multor semne de întrebare și analize, iar unul dintre punctele slabe ale României, din acest punct de vedere, este modul în care se specializează angajații firmelor ce pot efectua lucrări pe rețele. De asemenea, autorizarea firmelor se bazează, în mare măsură, pe angajarea unor specialiști, însă aceștia pot fi reconvertiți profesional, în doar două săptămâni de cursuri. În perioada pandemiei s-au ținut aceste cursuri online și nimeni nu poate verifica ce tip de formare profesională are un angajat al unei astfel de firme sau câtă experiență are în teren. Selecția firmelor se face, în toată țara, fie pe baza unei recomandări, fie la prețul cel mai mic – practicat mai ales în cazul asociațiilor de proprietari de la blocuri, însă acest al doilea criteriu este cel mai problematic, pentru că nu se cer garanții în legătură cu experiența specialiștilor care vor efectua lucrările. În România sunt circa 1.500 de angajați în aproximativ 150 de firme autorizate în acest domeniu.
Unul dintre cei mai cunoscuți specialiști din domeniul gazelor naturale, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a dezvăluit, pentru Jurnalul, câteva dintre cele mai grave probleme din acest sector de activitate. Fiind el însuși formator, în cadrul cursurilor care stau la baza acreditării specialiștilor angajați de firmele din acest domeniu, Dumitru Chisăliță spune că în acest moment sunt multe persoane care au participat la astfel de cursuri de reconversie profesională, având zero experiență anterioară în lucrul cu rețelele de gaze.
Foști tâmplari, șoferi sau măcelari au devenit specialiști în rețele de gaze naturale, în urma unor cursuri de formare de o săptămână sau două, iar atunci când sunt contractate firme autorizate să lucreze la instalații sau verificări, nu se solicită documentele de formare profesională ale celor care vor efectua aceste lucrări, pentru a se vedea dacă au parcurs 4 ani de formare profesională la o școală de meserii sau doar un curs de scurtă durată. Astfel de solicitări se fac, de obicei, în caietele de sarcini, în cazul unor licitații lansate de instituțiile statului, însă persoanele fizice și juridice care caută firme pentru lucrări la rețelele de gaze nu cer astfel de documente.
Nu se fac verificări periodice
În afară de formarea profesională a angajaților și de modul în care se acordă autorizații pentru companiile care pot efectua astfel de lucrări, mai este și o problemă a refuzului multor proprietari de a face verificările periodice ale rețelelor, deși sunt impuse prin lege. În acest context, Dumitru Chisăliță spune că România a devenit o „bombă cu ceas”, pentru că aproape jumătate din locuințele cu gaze nu au realizate verificări și revizii la timp.
„România se confruntă tot mai des cu tragedii cauzate de explozii de gaze. Fie că este vorba despre blocuri de locuințe, case vechi sau spații comerciale, aceste evenimente dramatice au devenit aproape o constantă în știrile zilnice. Fenomenul ridică o întrebare esențială: de ce se produc tot mai multe explozii de gaze și ce putem face pentru a le preveni? În anul 2011 a fost eliminată obligația ca verificarea periodică a instalației de utilizare gaze (o dată la 2 ani) să fie realizată de operatorul de distribuție care activează în zonă, aceasta putând să fie realizată de către orice firma autorizată ANRE, care este aleasă de consumator, și astfel în baza unui preț corespunzător se poate obține avizul favorabil al verificării instalației - „uneori” chiar dacă mai sunt unele abateri de la normativ”, explică specialistul.
Liberalizarea a dus la nerespectarea normativelor
Liberalizarea pieței a creat foarte multe probleme legate de siguranța lucrărilor la rețelele de gaze naturale, după anul 2012. Până atunci, toate aceste activități erau realizate de operatorul de distribuție a gazelor naturale și exista o abordare unitară – aceeași companie realiza lucrările de proiectare, avizare, execuție, recepție, punere în funcțiune, verificarea periodică a instalației și efectuarea efectivă a distribuției de gaze, astfel încât responsabilitatea era superioară atât la nivelul conducerii companiei, cât și la nivelul personalului operativ.
Citește pe Antena3.ro
În caz de accident, înainte de 2012, nerealizarea corespunzătoare a oricăreia dintre aceste activități atrăgea după sine răspunderea aceluiași operator. Astfel, în anul 2012 a „explodat” cererea de servicii conexe activității de utilizare gaze naturale - proiectare, execuție, verificare, revizii, reparații instalații de utilizare gaze naturale – explică Dumitru Chisăliță.
„Efortul redus – intelectual și fizic – de a realiza aceste lucrări, prețurile ridicate ale servicilor a determinat creșterea rapidă a numărului firmelor care s-au autorizat să efectueze lucrări în sectorul gazelor naturale, dar și antrenarea de persoane din diverse alte domenii care și au încetat sau restrâns activitatea în ultimii ani, fără pregătire teoretică și experiență în domeniul gazelor naturale. Astfel, s-a ajuns ca într-o perioadă scurtă, peste 1.500 de firme să se autorizeze în efectuarea de lucrări în sectorul gazelor naturale, reunind peste 15.000 de persoane angrenate în această activitate”, a mai explicat specialistul, care critică o lipsă a culturii tehnice minime în domeniul gazelor naturale la nivelul consumatorilor care nici măcar nu se gândesc să verifice firmele sau angajații care le fac lucrările.
Oferte la preț redus
De asemenea, mulți proprietari preferă să aleagă o ofertă la preț redus, fără să înțeleagă pericolul la care s-ar putea expune, dacă firma lucrează cu angajați cu specializare superficială. „Astfel, unul din scopurile acestei liberalizări a pieței serviciilor adiacente utilizării gazelor, acela de creștere a calității acestora, a avut efect invers - nerespectarea normativelor în vigoare -, chiar și dezideratul obținerii unor costuri minime la consumator este unul aparent, deoarece la prima verificare a instalației de utilizare, până când aceasta era realizată de către operatorul de distribuție, i se punea în vedere consumatorului că este necesar să se refacă instalația de utilizare, conform normativului, pentru a se evita sistarea furnizării gazelor”, mai explică specialistul.
De 100 de ori mai mulți morți decât în Vest
O estimare a Asociației Energia Inteligentă (AEI) bazată pe extrapolarea datelor arată că circa 40% din instalațiile de utilizare gaze naturale din România nu au efectuată verificarea sau revizia instalației. O altă analiză a asociației arată că în România sunt de 100 de ori mai mulți morți în accidentele provocate de instalațiile de gaze în România decât în Europa de Vest, raportat la kilometrii de rețea.
„În fiecare an, în România mor oameni din cauze care ar putea fi evitate. Scurgerile de gaze fac de 100 de ori mai multe victime în România, raportat la 50.000 km de conducte de distribuție, decât în Europa de Vest. În spatele acestor cifre reci se ascund povești dureroase: familii întregi distruse într-o clipă, copii care își pierd părinții, oameni care rămân fără casă și fără speranță. Totul, din neglijență, neglijare sau lipsă de informare. De cele mai multe ori, tragediile nu se întâmplă din „ghinion”, ci dintr-un lanț de mici neglijențe: o verificare tehnică amânată, o instalație improvizată, un miros de gaz ignorat. În multe locuințe, siguranța este tratată ca un moft, nu ca o obligație”, explică președintele AEI.
Analiza AEI se bazează pe cel mai recent raport MARCOGAZ privind Siguranța Sistemelor de Distribuție Gaze în Europa de Vest, care analizează accidentele din 8 țări situate în Europa de Vest, în perioada 2017 – 2022, pe un total de 1,235 milioane kilometri de conducte și un număr de 68,1 milioane de clienți. Au fost raportate între 12 și 32 pe an, cu o medie de 7 decese în 2019 și 13 decese în anul 2021. În restul anilor (2017, 2018, 2020, 2022) nu s-au înregistrat decese.
Frecvența medie a accidentelor (explozii/intoxicări) este de circa 1 accident la 50.000 km de rețea, iar frecvența medie a deceselor este de aproximativ 0,13 decese la 50.000 km de rețea. Concluziile studiului sunt că nivelul de siguranță al rețelelor de distribuție a gazelor din Europa de Vest este foarte ridicat și în continuă îmbunătățire. În România, analiza arată că pe un total rețea analizată de 0,049 milioane km de conducte, cu 3,8 milioane de abonați, s-au înregistrat între 100 și 300 de accidente pe an, numărul deceselor fiind între 10 și 30 de persoane pe an. Frecvența accidentelor este de circa 150 la 50.000 km de rețea, iar frecvența medie a deceselor este de circa 15 la 50.000 km de rețea.
